În aceste zile, în localitatea timişeană Bencecu de Sus, o familie cu opt copii este ajutată să-şi construiască o casă pe măsura trebuinţei, prin implicarea parohului şi a comunităţii locale. La iniţiativa preotului paroh, Vasile Mânea, cu ajutorul financiar al unui om cu suflet mare şi cu sprijinul comunităţii de aici, din toamna anului trecut s-a început construirea în sat a unei locuinţe pentru familia domnului Voicu Vuc, aflată într-o situaţie materială greu de imaginat.
Cei 10 membri ai familiei Vuc locuiesc în prezent într-o căsuţă dărăpănată de pământ ce abia se mai ţine pe picioare. Toţi dorm într-o singură cameră. Trăiesc din alocaţiile copiilor, din mila vecinilor şi a preotului din sat. Cu lacrimi în ochi, ei privesc la noua locuinţă ce prinde viaţă în mica lor ogradă prin strădania şi dăruirea oamenilor lui Dumnezeu şi-I mulţumesc lui Dumnezeu şi semenilor inimoşi care le-au acordat o şansă la demnitate şi normalitate.
Potrivit părintelui paroh Vasile Mânea, gestul umanitar se datorează în cea mai mare măsură unui credincios ce nu doreşte să fie cunoscut, dar şi enoriaşilor filiei Bencecu de Sus, ce au oferit, după posibilitate, o fărâmă din prisosul lor.
„Cu ajutorul şi cu sprijinul unui om cu suflet mare pe care l-am cunoscut prin unul dintre consilierii noştri parohiali, vom reuşi să ridicăm această locuinţă nouă pentru familia Voicu Vuc, ce avea mare nevoie de acest ajutor din partea comunităţii, întrucât locuinţa actuală este una deteriorată şi sărăcăcioasă. Ne bucurăm să avem oameni lângă noi dispuşi să-şi ajute aproapele şi pe această cale îi mulţumesc celui care susţine financiar întreaga lucrare, precum şi tuturor celor care au răspuns apelului nostru şi ne sunt alături“, a precizat pr. paroh Vasile Mânea.
Prezent la faţa locului, delegatul Arhiepiscopiei Timişoarei, pr. Mircea Szilagyi, protopopul Protoieriei Timişoara II, a arătat că ceea se întâmplă la această oră în Parohia Bencec reprezintă un model pentru toate parohiile eparhiei, care, deşi multe dintre ele se confruntă cu situaţii materiale precare, au datoria de a purta de grijă - după putinţă - de fiii lor duhovniceşti aflaţi în nevoi şi grele încercări, iar mai cu seamă de familiile cu mulţi copii. De asemenea, acesta a transmis binecuvântarea şi aprecierile Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, iniţiatorilor acestui gest de iubire frăţească, încredinţându-i de tot sprijinul şi de toată susţinerea Arhiepiscopiei Timişoarei în derularea unor astfel de acţiuni umanitare.
„Ceea ce se întâmplă astăzi la Bencecu de Sus prin lucrarea părintelui Vasile Mânea este un exemplu clar de implicare din partea Bisericii şi a păstorului sufletesc al parohiei în viaţa comunităţii. Este un aspect normal ce-l întâlnim adeseori în viaţa bisericilor şi a parohiilor noastre, chiar dacă acestea sunt mai puţin mediatizate, în care preotul cunoaşte îndeaproape şi pe cei care au nevoie de ajutor şi sprijin, cât şi pe cei care sunt dispuşi să ajute oamenii necăjiţi. Astfel, preotul devine un liant în parohie, o inimă care pulsează, îi uneşte pe oameni în jurul Bisericii şi chiar mai mult decât atât, îi mână spre ajutorarea şi sprijinirea aproapelui. Ceea ce se întâmplă în această parohie este un exemplu pentru fiecare preot din protopopiatul nostru şi pentru fiecare parohie pe care o ştim şi ne dovedeşte încă o dată că omul sfinţeşte locul. Această lucrare ne arată că acolo unde preotul se implică şi îşi îndeplineşte datoria, rezultatele nu întârzie să apară. Mă bucur foarte mult că părintele a avut această iniţiativă şi a reuşit să găsească şi resursele necesare pentru a construi casa. Avem multe parohii izolate, aşezate la mare distanţă de aşezările urbane, unde nu mai există nici o instituţie care să se implice în viaţa credincioşilor. Comunitatea este de multe ori prea mică pentru a susţine o unitate administrativă, pentru a întreţine un dispensar medical, totuşi, parohia şi preoţii rămân pe meterezele satelor şi adeseori joacă un rol important, fiind poate singurii care mai poartă de grijă de cei de aici, iar oamenii ştiu că preotul este în mijlocul lor, indiferent de situaţie“, a declarat pr. Mircea Szilagyi, protopopul Protoieriei Timişoara II.
