Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Reportaj Casa Sfinţilor Ardeleni

Casa Sfinţilor Ardeleni

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Reportaj
Un articol de: Ștefan Mărculeţ - 26 August 2012

Între comorile de spiritualitate din Mărginimea Sibiului, Biserica "Înălţarea Domnului" şi "Sfântul Mucenic Oprea" are un loc aparte. Lăcaşul veghează Săliştea Sibiului de mai bine de două veacuri, iar sărbătoarea Sfinţilor Ardeleni adună an de an sute de credincioşi pentru a înălţa rugăciuni înaintaşilor ce şi-au dat viaţa pentru credinţa străbună.

Începutul zidirii se leagă de anul 1761, după cum menţionează şi pisania de la intrarea în sfântul lăcaş. Anul finalizării lucrărilor este 1786, deoarece autorităţile habsburgice i-au oprit pe sălişteni în câteva rânduri pentru că nu vedeau cu ochi buni ridicarea unei astfel de biserici în localitatea sibiană. Documentele vremii ne arată că în Sălişte trăiau la acea vreme 814 familii de români ortodocşi, pentru care exista un singur lăcaş de cult, şi anume Biserica "Sfântul Ioan Botezătorul", cunoscută ca "biserica din Grui". Târnosirea noii biserici ridicate de sălişteni a fost făcută de episcopul Ghedeon Nichitici, aducând mare bucurie comunităţii săliştene.

Pictura originală se păstrează doar pe alocuri. În timpul păstoririi mitropolitului Antonie Plămădeală s-a refăcut pictura interioară a lăcaşului de cult, în tehnica fresco, realizată de pictorul Ioan Căzilă, în perioada 1991-1994. Sfinţirea a avut loc în 1999 şi a fost făcută de Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, pe atunci Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. La acea vreme, protopop de Sălişte era părintele Romul Roşca, iar actualul protopop, părintele Ioan Ciocan, era paroh la această biserică. "Se spune într-o monografie a bisericii din 1895, la 100 de ani de la finalizarea zidirii, că pictura nu a fost bine întreţinută, iar eforturile de atunci de a curăţa pictura sau de a o reface au fost zadarnice", ne-a spus actualul protopop de Sălişte, părintele paroh Ioan Ciocan.

Iconostasul bisericii a fost realizat la aproape un veac după zidirea bisericii, la 1885. A fost pictat de Ioan Georgescu din Poiana Sibiului şi impresionează prin frumuseţea artistică. La loc de cinste în biserică stă icoana sculptată în lemn a Sfântului Oprea Miclăuş din Sălişte, ocrotitor al bisericii, luptător pentru drepturile românilor ortodocşi din Transilvania secolului al XVIII-lea şi care cel mai probabil şi-a aflat sfârşitul duhul în temniţa habsburgică din Kufstein, alături de preotul Moise Măcinic.

De altfel, întreaga pictură a bisericii este presărată cu mulţi sfinţi români, dovadă a evlaviei săliştenilor faţă de strămoşii lor, încununaţi de Dumnezeu cu nimbul sfinţeniei.

Chipuri de sfinţi şi scene din istoria mântuirii încă se mai văd şi la exteriorul lăcaşului de cult, dar trecerea anilor şi intemperiile au distrus parţial aceste capodopere de artă sacră. "Una din marile noastre dorinţe este ca pictura exterioară să fie refăcută în întregime", ne-a mai spus părintele Ioan Ciocan.

Corul Reuniunii de Cântări din Sălişte

Un alt deziderat important al părintelui protopop Ioan Ciocan şi al întregii comunităţi de la Sălişte este ca formaţia corală veche de peste 120 de ani a Reuniunii Române de Cântări din Sălişte să dea răspunsurile liturgice la slujbele religioase din duminici şi sărbători. Biserica are un cor de femei din care fac parte şi cântăreţe din Reuniunea de Cântări. "În urmă cu 20 de ani am înfiinţat la o altă biserică din Sălişte, la cea din Brata, un cor bărbătesc, pe cunţană, iar femeile de aici cântă pe două voci. Ar fi o mare realizare ca membrii Reuniunii să vină aici la slujbe şi să cânte împreună la Sfânta Liturghie", continuă părintele protopop Ioan Ciocan, preşedinte al Reuniunii.

Programul liturgic la biserica din centrul oraşului sibian răspunde nevoilor spirituale din comunitate. Astfel, în fiecare miercuri şi vineri se oficiază Sfânta Liturghie, iar sâmbăta, după Sfânta Liturghie se oficiază slujbe de pomenire, întrucât lăcaşul de cult este înconjurat şi de un cimitir. Închis în perioada 1940-1985, cimitirul a fost supus în ultimul timp unor lucrări de curăţare şi amenajare.

Praznicul Sfinţilor Ardeleni

Sărbătoarea din 21 noiembrie, când sunt cinstiţi sfinţii transilvăneni ce au pătimit pentru Hristos şi au luptat pentru credinţa ortodoxă ameninţată de-a lungul secolelor de propagandele uniatiste sau protestante, a devenit un mare praznic în ultimii ani. Grupuri de pelerini, tineri înveşmântaţi în costume populare vin la Sălişte, participă la o procesiune spre biserica din inima localităţii cu icoana Sfinţilor Ardeleni şi se roagă la Sfânta Liturghie. În 2010, membrii Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi din România (ASCOR), filiala Sibiu, au dăruit bisericii din Sălişte o icoană a Sfinţilor Ardeleni Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara, Oprea Miclăuş, Ioan din Galeş şi Moise Măcinic, pecetluind astfel participarea membrilor ASCOR la marea sărbătoare din Ardeal. În fiecare an, sărbătoarea capătă amploare şi adună tot mai mulţi pelerini din Ardeal. Anul trecut, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, şi un sobor de preoţi şi diaconi. Tinerii ascorişti, alături de studenţi ai Academiei Forţelor Terestre din Sibiu şi de elevi de la liceele din oraş, vin în fiecare an, în ajunul sărbătorii, la Catedrala mitropolitană din Sibiu. Aici, după slujba Vecerniei, sunt binecuvântaţi, susţin un program religios şi cultural, din care nu lipsesc troparele şi imnurile sfinţilor din Ardeal şi poeziile închinate lor.

Tradiţii vechi la Sălişte

Vechea localitate de la poalele Munţilor Cindrel, socotită a fi capitala culturală şi spirituală a Mărginimii Sibiului, păstrează până astăzi tradiţii româneşti legate de biserica din centrul oraşului. Două mari praznice din timpul anului bisericesc, Crăciunul şi Floriile, sunt sărbătorite în chip deosebit de comunitatea de la Sălişte. Astfel, la Crăciun se oficiază în Biserica Sfântului Mucenic Oprea slujba Vecerniei, la ora 12:00. După slujba religioasă de la miezul zilei, elevii din Sălişte vin şi colindă la biserică, iar corurile din oraş încântă credincioşii cu vechi creaţii muzicale româneşti închinate Naşterii Domnului. "Aceste manifestări de la Crăciun sunt vechi, chiar dinaintea reintroducerii religiei în şcoli", ne precizează părintele protopop Ioan Ciocan.

Pregătirea pentru întâmpinarea Paştilor se face la Sălişte printr-un amplu pelerinaj de Florii. În ajunul sărbătorii, în sâmbăta lui Lazăr, elevii din Sălişte, împreună cu preoţii, vin dintr-o parte a localităţii spre biserică şi cântă celebrul "viers" al Floriilor compus de Picu Petruţ, un miniaturist, imnolog şi pictor naiv care a fost crâsnic la biserica din Sălişte. Picu Petruţ a trăit în perioada 1818-1872 şi a pictat pe minee numeroase scene biblice. "Viersul" Floriilor este intonat cu multă evlavie de sălişteni, îndemnând la participarea duhovnicească la marele praznic: "Veniţi cu toţi dimpreună/ Să-mpletim şi noi cunună". Copiii şi preoţii poartă ramuri de salcie şi icoana Floriilor. Ramurile de salcie sunt binecuvântate în Duminica Floriilor şi împărţite la cele trei biserici din oraş pentru a fi oferite credincioşilor înainte de Sfânta Liturghie.