Cât de mult caută românii din ţările Europei de Nord biserica

Anul trecut, în şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 22-24 octombrie, au fost înfiinţate sau reactivate şapte eparhii româneşti în ţară şi în diasporă. Printre acestea se numără şi Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord. În martie 2008 a fost ales şi un arhipăstor pentru românii care s-au încumetat să plece de acasă, construindu-şi viitorul în ţările de nord. Preasfinţitul Macarie Drăgoi a fost instalat în noua demnitate pe 6 iulie 2008, în Catedrala episcopală a Bisericii Ortodoxe Sârbe din Stockholm. Priorităţile pastorale anunţate, după ceremonia de întronizare, de PS Macarie, în primul cuvânt rostit în calitate de episcop al românilor din Europa de Nord, implică: unitatea de credinţă a românilor din nordul Europei, statornicirea legăturilor de convieţuire şi colaborare cu celelalte comunităţi etnice şi confesionale; împărtăşirea credinţei, limbii şi tradiţiilor strămoşeşti tinerilor; transformarea episcopiei în centru de cultură şi spiritualitate românească; înfiinţarea de şcoli parohiale, desfăşurarea de activităţi sociale, culturale şi duhovniceşti, o catehizare susţinută şi deschiderea spre dialogul cu celelalte Biserici. La şapte luni de la întronizarea Preasfinţitului Părinte Macarie, vă prezentăm în continuare câteva aspecte legate de realităţile româneşti din ţările nordice.

Au trecut aproape şapte luni de când Preasfinţitul Părinte Macarie Drăgoi a fost instalat în demnitatea de episcop al românilor care locuiesc în ţările Europei de Nord. În cadrul vizitelor pastorale pe care le-a întreprins pentru a cunoaşte la modul practic problemele cu care se confruntă aceştia, a fost primit cu foarte multă bucurie, Preasfinţia Sa însuşi mărturisindu-ne faptul că „am nădejdea că prezenţa mea şi a episcopiei noastre în aceste ţinuturi mai reci şi cu mai puţin soare să înmulţească în inimile tuturor lumina şi căldura duhovnicească ce a izvorât din mormântul lui Hristos, Soarele dreptăţii. Am făcut câteva vizite pastorale şi am ajuns în locuri în care vieţuiesc români şi care până în prezent nu au putut fi cercetaţi de un episcop“.

Botezul pentru mai mulţi copii

În cadrul acestor vizite, Episcopul a săvârşit foarte multe slujbe, începând cu dumnezeiasca Liturghie şi totodată alte Sfinte Taine şi Ierurgii, mai cu seamă Taina Cununiei pentru o parte dintre credincioşii români care încă nu se căsătoriseră religios. De asemenea, a săvârşit Botezul şi Taina Mirungerii pentru cei nebotezaţi sau pentru acei români care n-au primit Botezul în Biserica noastră Ortodoxă. „De pildă, la Stavanger, pe coasta de vest a Norvegiei, am săvârşit o Liturghie în luna septembrie şi printre cei câţiva zeci de copii care au venit însoţiţi de părinţi la slujbă, doar vreo trei sau patru au primit Botezul în Biserica Ortodoxă, în ţară sau în parohia noastră de la Oslo. Ceilalţi au fost botezaţi în Biserica Protestantă. Părinţii şi-au exprimat dorinţa ca tinerele lor vlăstare să fie primite în Biserica Ortodoxă, le-am făcut o mică cateheză, urmată de rânduiala primirii în Biserica Ortodoxă, lucru pe care l-am făcut şi cu alte persoane protestante din Peninsula Scandinavă, care au ales să îmbrăţişeze Ortodoxia, de cele mai multe ori în contextul căsătoriei cu partenerii ortodocşi români“, ne-a spus PS Macarie.

Doar două parohii româneşti au biserică proprie

Primele comunităţi româneşti din Europa de Nord au fost întemeiate prin anii â70, prin purtarea de grijă a Bisericii mame, în vremea păstoririi patriarhului Justinian, când a fost trimis în această parte de lume regretatul părinte profesor Alexandru Ciurea, care a şi înfiinţat primele parohii în nordul Europei. Misiunea a fost întărită apoi de părintele Anton Poşircă şi de alţi preoţi vrednici, iar până în prezent s-a reuşit ca două dintre comunităţile parohiale importante din Suedia să-şi construiască propria biserică. Mai întâi s-a înălţat biserica ortodoxă română din oraşul Malmö, din sudul Suediei, care a fost târnosită în anul 1987 de patriarhul Teoctist, iar în 1992, PF Patriarh Daniel, pe când era Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a sfinţit biserica românească din Goteborg, în partea centrală a Suediei. Pentru necesităţile liturgice şi pastorale, Biserica Ortodoxă din Europa de Nord a apelat la Biserica majoritar protestantă din Peninsula Scandinavă care, cu foarte multă generozitate şi bunăvoinţă, a pus la dispoziţia românilor ortodocşi cateva biserici în care aceştia să se roage în limba de acasă. Episcopia Europei de Nord face parte din Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord.

În jur de 20 de parohii existente

În oraşele cu prezenţă românească numeroasă funcţionează, în Episcopia Europei de Nord, în jur de 20 de parohii, majoritatea fiind înfiinţate în urma vizitelor pastorale ale Preasfinţitului Macarie.

De curând, în perioada 20-26 noiembrie, Preasfinţitul Părinte Macarie a făcut o primă vizită pastorală comunităţilor de români din Finlanda. „Va trebui să ajungem şi în Islanda şi chiar în Groenlanda, unde am primit deja semnale că vieţuiesc câţiva români, să vedem care sunt realităţile pastorale concrete acolo, care este situaţia fraţilor noştri români, fiindcă şi aceştia vor trebui întăriţi şi sprijiniţi în demnitatea lor românească şi creştin ortodoxă“, continuă Episcopul românilor din Europa de Nord.

Nu sunt încă preoţi pentru fiecare dintre parohiile existente, însă în oraşele cele mai importante ale Suediei activează câte un preot. „Cu prilejul resfinţirii Catedralei patriarhale şi lucrărilor Sfântului Sinod, am venit în ţară şi, cu binecuvântarea PF Părinte Patriarh Daniel, am organizat la Sfânta Patriarhie un examen de preselecţie a candidaţilor pentru posturile vacante de preot din eparhia noastră, reuşind să alegem câţiva tineri destoinici, licenţiaţi în teologie, masteranzi şi doctoranzi, cu studii sau şedere în Occident, vorbitori de limba engleză, care şi-au asumat cu multă maturitate şi jertfelnicie greaua misiune din diasporă. Am numit câţiva preoţi în Suedia şi Norvegia, un preot permanent în Copenhaga si alţi patru în oraşele din Danemarca în care locuiesc cei mai mulţi români“, a mai spus PS Macarie.

„Fără un cârmuitor duhovnicesc, omul se înstrăinează de Dumnezeu tot mai mult“

Referindu-se la cât de mult caută românii din ţările Europei de Nord biserica, PS Macarie ne-a spus că societatea din Peninslua Scandinavă, ca de altfel întreaga societate occidentală, este din ce în ce mai secularizată şi individualistă, iar episcopii, prin numirea de preoţi, prin înfiinţarea de noi parohii, prin misiunea pe care o desfăşoară, în efortul de a întemeia cât mai multe comunităţi euharistice, încearcă să imprime acest duh evanghelic comunitar. „Ca episcop al acestei nou-înfiinţate eparhii, am încercat cu sprijinul ambasadelor, al preoţilor şi fraţilor noştri de acolo să identificăm oraşele cu prezenţa românească cea mai numeroasă. În urma vizitelor pastorale pe care le-am efectuat în majoritatea acestor locuri, am constatat cât de risipiţi sunt fraţii noştri care nu au un păstor sufletesc. Într-o societate din ce în ce mai secularizată şi individualistă, fără un cârmuitor duhovnicesc, omul se înstrăinează de Dumnezeu tot mai mult, iar această înstrăinare naşte în el un un mare gol sufletesc şi privarea de ajutorul şi lumina care vin de la El prin credinţă“, a subliniat Episcopul românilor din Europa de Nord.