Locuitorii sectorului Buiucani din Chişinău, dar şi cei care vin din alte părţi, fii duhovniceşti ai părintelui paroh Petru Buburuz, au posibilitatea să participe la slujbe în noua biserică de pe strada Alba Iulia din capitala Republicii Moldova. Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, construită cu multă trudă începând din 1994, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, este finalizată acum în exterior, iar slujbele se desfăşoară, până la sfinţirea bisericii mari, la demisol. Această parohie, una dintre cele mai cunoscute din Chişinău, pe lângă lucrarea pastorală, desfășoară activităţi sociale şi de catehizare atât a adulţilor, cât şi a tinerei generaţii.
Parohia "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din municipiul Chişinău este situată pe strada Alba Iulia, prima stradă pe care o vede cel care ajunge la Chişinău dinspre Vama Albiţa-Leuşeni. Cum cobori spre centru, pe partea stângă răsare o biserică mare, albă, în stil bucovinean, străjuită de o clopotniţă la intrare. Părintele Petru Buburuz, parohul bisericii, ne-a povestit istoria acestui sfânt locaş şi proiectele care se desfăşoară şi care urmează să fie implementate de comunitatea de aici, împreună cu preoţii coslujitori. La biserică, alături de părintele Petru Buburuz, mai slujesc părintele Gheorghe Ioniţă şi părintele Viorel Cojocaru.
Construcţia bisericii a început în 1994 pe un teren de 8.000 de metri pătraţi pus la dispoziţie de Primăria municipiului Chişinău. Sfinţirea bisericii de la demisol, cu hramul „Sfântul Vasile cel Mare”, a fost săvârșită în anul 2000 de către Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Petru, iar biserica principală, cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, încă nesfinţită, a fost ridicată în perioada 2003-2007, când a şi fost acoperită şi s-a făcut tencuiala pregătită pentru frescă. Clopotniţa din faţa bisericii a fost zidită în perioada 2009-2011. Lângă biserică a fost săpată o fântână de ctitorii principali, Gheorghe şi Maria, pentru ca toţi cei care calcă pragul bisericii să poată bea şi un pahar cu apă rece, pentru a-şi potoli şi setea trupească.
În biserica de jos, pereţii sunt tencuiţi, iar icoanele, în general de mari dimensiuni, au fost donate de credincioşi. Icoanele sunt acoperite cu ştergare tradiţionale, după obiceiul moldovenesc. Dintre acestea, cele mai cinstite de credincioşi, expuse în faţa catapetesmei, sunt icoana Maicii Domnului „Trihirusa”, donaţie a Mănăstirii Neamţ, şi icoana Maicii Domnului „Luminarea minţii”. În fiecare zi de miercuri, în biserică se fac acatiste în cinstea Maicii Domnului sau a Sfântului Nectarie de la Eghina.
Slujbele în biserică se fac atât pe stilul vechi calendaristic, cât şi pe stilul nou, în funcţie de nevoile credincioşilor. Sfinţii români sunt sărbătoriţi doar în conformitate cu stilul calendaristic nou, ca să fie în aceeaşi zi ca în România. Acest lucru se întâmplă din anul 2000, când parohia a primit binecuvântare în acest sens de la Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Petru al Basarabiei.
Biserica de sus, care are o lungime şi o înălţime de 42 de metri, iar lăţimea de 18 metri, în formă de cruce, este tencuită în interior, pregătită pentru pictura în frescă.
Afară, în stânga clopotniţei, se mai păstrează vagonul în care s-au săvârşit iniţial primele slujbe ale acestei parohii. Părintele Petru îşi amintește cum venea iarna la slujbă în vagon şi, dacă afară erau 18 grade sub 0, la fel erau şi în interior. Bineînţeles, apa, uleiul şi orice lichid se mai afla în vagon, toate erau îngheţate. Focul care se făcea în interior reuşea să încălzească atmosfera în jur de 0 grade atunci când se ajungea la săvârşirea
Liturghiei. De vagon era ataşat un cort militar, în care stăteau credincioşii care participau la slujbe.
Alături de clopotniţă se văd astăzi soclurile unor viitoare statui, aşezate într-un rând. Pe aceste socluri, ne-a spus părintele Petru Buburuz, vor fi montate busturile personalităţilor culturale bisericeşti din Basarabia. Aleea va fi străjuită de statuia Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul tuturor românilor. Busturile îi vor reprezenta pe Mitropolitul Iosif Muşat, primul mitropolit al Moldovei, din veacul al XIV-lea, mitropoliţii Varlaam, Dosoftei, Petru Movilă, Iosif Naniescu, Antonie Plămădeală, Nestor Vornicescu, părintele Paul Mihail, părintele Alexie Mateevici, părintele Vasile Ţepordei şi Valeriu Gafencu.
Activităţi culturale şi misionare ale parohiei
În căsuţa de lângă biserică, în faţa căreia se află o cruce închinată martirilor neamului românesc, sunt amenajate spaţii pentru activităţile cu copiii, cu tinerii, pentru conferinţe şi cateheze. La parter, într-o cameră de 30 metri pătraţi, se desfăşoară activităţile cu copiii, în cadrul şcolii duminicale, mărturie fiind panoul cu fotografii din timpul acţiunilor.
La mansardă, într-o sală mai mare, se găsesc câteva sute de volume ale bibliotecii parohiale, precum şi spațiul aferent catehezelor şi conferinţelor. Biblioteca are mai multe colecţii de reviste bisericeşti, în limbile rusă, franceză şi română. Spaţiul fiind mic, numărul volumelor care pot încăpea este limitat. Marţea, în această sală se adună credincioşii pentru cateheze şi studiul biblic şi al Sfinţilor Părinţi. Catehezele sunt organizate de părintele Viorel Cojocaru. În aceeaşi sală se organizează şi mese cu ocazii deosebite pentru parohie.
Complex cultural în dezvoltare
Tot aici îşi desfăşoară activitatea Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români din Basarabia. Fundaţia „Vasiliada”, condusă de părintele Viorel Cojocaru, desfăşoară multiple activităţi sociale adresate persoanelor cu deficiențe de auz, dar şi persoanelor private de libertate. Fundaţia „Vasiliada” a reuşit să doteze toate sălile de clasă din Republica Moldova cu câte o icoană.
Lângă căsuţă se vede fundaţia unui complex cultural al parohiei, aflat acum în construcţie şi care urmează să conţină săli de diferite dimensiuni. Sălile vor servi pentru o bibliotecă teologică, o sală de conferinţe, o sală de lectură, o sală de catehizare a copiilor şi a adulţilor. Acelaşi complex va avea şi câteva apartamente pentru pelerini, precum şi o cantină socială, care va putea ajuta persoanele sărace din zonă cu hrană caldă.
