Efortul de peste un sfert de secol al credincioșilor suceveni a dat rodul mult-visat: o catedrală care sintetizează priceperea și tradiția constructorilor bucovineni de sfinte locașuri. Între cele mai înalte biserici ortodoxe, Catedrala „Nașterea Domnului” este a treia din țară și printre primele zece din lume. Compensează astfel pentru mai multe veacuri în care pe plaiurile bucovinene s-au clădit nu biserici, ci imperii și orânduiri străine de duhul locului, dintre care una a fost comunismul ateu.
Fosta cetate de scaun a voievozilor moldavi este azi o molcomă urbe, desfășurată pe patru coline, dintre care cea mai înaltă este Zamca, de 385 de metri. Aici, după 25 de ani de eforturi, s-a împlinit o lucrare mare: Catedrala ortodoxă „Nașterea Domnului”, care mai are ca hram și „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”.
După căderea comunismului, populația orașului se mărise considerabil, dar nu avea decât bisericile moștenite de la domnitori, câteva ridicate în preajma Primului Război Mondial și una din anii ’30, făcută în satul Ițcani, azi parte din orașul extins. Un grup de credincioși care au suferit sub regimul comunist s-au constituit în Societatea Credincioșilor Ortodocși din Bucovina și au început să lucreze la ridicarea unei noi biserici. Pe un teren obținut de la primărie, au făcut un paraclis unde de atunci se slujește zilnic Sfânta Liturghie. În 1991, lângă paraclis au turnat fundația catedralei, pe baza unui proiect al arhitectului Constantin Gorcea. În 1999, când părintele Petru Argatu a fost numit paroh, a găsit lucrările făcute până la radier, cota minus patru metri.
Chemarea fraților
De aici începea misiunea sa, care nu avea să fie ușoară. Dar a primit ajutoare. Părintele paroh Petru Argatu provine dintr-o familie cu bun renume și înaltă tradiție a slujirii preoțești, care a dat șase preoți și două monahii, astfel că IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, i-a numit preoți la parohie și pe frații acestuia, Gavril și Ștefan. „Fiind crescuți în aceeași familie și primind aceeași educație, Înaltpreasfințitul Părinte Pimen a gândit că vom trage împreună în aceeași direcție în jugul bun al slujirii”, spune părintele paroh. Și așa au făcut. „Dacă nu era înțelegerea și hotărârea să lucrăm împreună ca o echipă, așa cum învățaserăm din familia noastră, unde am fost 15 frați, nu știu dacă această lucrare se împlinea”, spune părintele paroh. El și-a asumat rolul de manager de proiect, iar frații îl ajutau la slujirea liturgică, la colecta de fonduri și în toate problemele de logistică. Lor li s-a adăugat mai târziu și părintele Ștefan Pașcu.
Două lucruri fundamentale a făcut părintele Petru Argatu pentru a impulsiona strângerea de fonduri. A trecut catedrala pe numele parohiei și a schimbat complet proiectul de arhitectură. Potențialii donatori spuneau că nu se regăsesc în proiectul inițial, prea stilizat, modern. „Atunci, hotărârea IPS Pimen a fost să se facă o biserică după dorința și alegerea poporului, în care oamenii să se regăsească”, își amintește parohul. Nu e ușor să schimbi total și din mers un astfel de proiect. „Dar în aceste clipe se vădea lucrarea lui Dumnezeu prin binecuvântarea ierarhului, și toate se rezolvau”, spune părintele.
Toți cei care puteau face ceva au contribuit
Proiectul a fost regândit de arhitectul Doru Ghiocel Olaș, bucovinean din comuna Vama. „Toate mănăstirile bucovinene își au amprenta în noul proiect, ca și în sufletele noastre”, spune părintele paroh. „Recunoști în el zveltețea bisericii de la Dragomirna, acoperișul Mănăstirii «Sfântul Ioan cel Nou» de la Suceava și turlele Putnei lui Ștefan”.
În 2001, s-a pornit de la cota zero în sus, pe baza noului proiect. Lucrarea s-a făcut în regie proprie de către parohie și la ea a contribuit fiecare cu propria experiență. „O astfel de lucrare nu se poate face de unul singur sau numai în doi-trei. Dacă nu ai un consiliu parohial, dacă nu ai un epitrop devotat, dacă nu se implică toți credincioșii, nu reușești”, spune părintele Petru Argatu. Au fost în comisie oameni de specialitate: inginerii structuriști Mihai Jitariu și Lucușor Luca, inginerul de instalații Angheluță Socol, epitropul Dumitru Luchian, inginer constructor, și regretata Stelica Cucu, acum trecută la Domnul, care a fost un formidabil diriginte de șantier.
Catedrala are 70 de metri lungime și 80 de metri înălțime, la care se adaugă crucea de 7,5 metri de pe cea mai înaltă turlă. La demisol vor funcționa o bibliotecă și un muzeu. Fundația ajunge la mulți metri sub pământ. „S-au bătut 380 de piloți armați la 14 metri adâncime”, explică părintele paroh. „Construcția poate rezista la un cutremur de până la 9 grade.”
Până la cota de plus opt metri, lucrările s-au făcut numai cu „bănuțul văduvei”, spune părintele paroh. După 2004, dintre toți sponsorii, cel mai important a fost Consiliul Local, la inițiativa primarului Ion Lungu, care a înțeles că biserica va fi un obiectiv de importanță al municipiului și că oamenii și-o doresc, ea urmând să devină punct de referință pentru oraș.
Tradiția lucrării binelui continuă peste secole
La 4 octombrie 2015, în prezența a 10.000 de credincioși din întreaga arhiepiscopie, catedrala a fost sfințită de un sobor de 60 de preoți și diaconi, în frunte cu IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, IPS Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, și PS Părinte Visarion, Episcopul Tulcii. Cu acest prilej, IPS Părinte Pimen a spus: „Mă rog la Bunul Dumnezeu ca jertfa închinată acestei biserici să fie bine primită în împărăția Lui și numele celor care au jertfit să fie scrise în cartea vieții veșnice”.
Astfel s-a intrat în noua etapă de ctitorire. Licitația pentru pictură a fost câștigată de pictorii Liviu Dumbravă, din Gura Humorului, și Constantin Mandici, din Vicovu de Sus, care au realizat deja fresca Altarului și a turlei Pantocrator. Icoana Panakranta, a Maicii Domnului șezând pe tron cu Pruncul Sfânt în brațe, din absida Altarului, are înălțimea de 4,5 metri și o trăsătură uimitoare: din orice colț te-ai uita, privirea și întregul trup al Maicii Domnului par că se orientează spre tine. Pe cupola de deasupra Altarului este reprezentată Înălțarea Domnului, unde cerul are o nuanță de roșu care simbolizează harul și umanitatea îndumnezeită. „Am căutat ca și pictura să fie în tradiția mănăstirilor bucovinene”, spune părintele paroh Petru Argatu. Este în continuare nevoie de donații pentru această lucrare grandioasă. Numai schela pentru pictarea Altarului și a naosului a costat 470.000 de lei, necesitând aproximativ 300 de metri cubi de lemn.
Parohia a demarat și construcția unui centru social, unde vor fi un așezământ cu 30 de paturi pentru vârstnici sau copii cu dizabilități, o cantină socială și cabinete medicale deschise publicului.
Părintele paroh se gândește și la un cabinet de consiliere pentru adicții și un cămin pentru femei în criză de sarcină și mame vulnerabile. „Le mulțumesc tuturor celor care au sprijinit această lucrare: IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, PS Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar, echipei tehnice, Consiliului parohial, primarului Ion Lungu, Consiliului Local Suceava și tuturor credincioșilor noștri”, spune părintele paroh Petru Argatu. „Catedrala reprezintă orașul Suceava, dulcea Bucovină și credința locuitorilor ei și a fost lucrată în duhul locului”, mai spune parohul. Este un duh prin care se continuă buna lucrare a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Catedrala va dăinui peste secole, la fel ca bisericile pe care vizionarul domnitor ni le-a lăsat drept moștenire spirituală și materială.
