Sfânta Muceniţă Ecaterina este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 25 noiembrie, iar printre puţinele biserici ocrotite de jertfelnicia eruditei Ecaterina, născută într-o familie de rang înalt din Alexandria Egiptului, se numără cea din satul ieşean Ulmi. Deşi se află pe drumul Hârlăului, la 50 km de Iaşi, cel mai vechi sat al comunei Belceşti îşi scrie în continuare istoria în tihnă. Asemenea muceniciei Sfintei Ecaterina, oamenii de aici au tras din greu să scoată ochii în lume, dar au răzbit cu ajutorul a trei mari piloni pe care s-au sprijinit: familia, şcoala şi Biserica.
Centrul de la Cernica, în ajutorul săracilor şi bolnavilor
Centrul social-cultural „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica“ desfăşoară o activitate social-culturală intensă. Programele întreprinse de centru în ultimii doi ani au avut o valoare de aproximativ 300.000 de lei. Astfel, sutele de oameni săraci şi pelerinii care vin la Mănăstirea Cernica sunt puşi la masă, oamenii bolnavi sunt susţinuţi în tratarea bolilor, iar copiii şi credincioşii sunt incluşi în programe sociale şi culturale. Totul datorită unor oameni de o modestie aparte care susţin activităţile centrului.
La Mănăstirea Cernica de lângă Bucureşti se află Centrul social-cultural „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica“, sfinţit în anul 2008 de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, primul centru sociocultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor situat în afara Capitalei. Centrul desfăşoară activităţi social-caritabile şi pastoral-educative, în vederea sprijinirii persoanelor aflate în situaţii de dificultate din motive sociale, spirituale şi medicale şi desfăşoară activităţi ce au ca scop obţinerea de venituri pentru autofinanţarea activităţilor proprii şi sprijinirea activităţilor cultural-misionare şi spiritual-sociale ale Bisericii. Aceste programe au parteneri Arhiepiscopia Bucureştilor, care le plăteşte salariile celor patru angajaţi, şi Mănăstirea Cernica, care plăteşte utilităţile centrului. „Noi avem trei părţi componente: prima parte este cea economică, care să susţină cheltuielile centrului, apoi avem partea socială, pe care am încercat să o dezvoltăm mai mult pentru că oamenii au foarte multă nevoie de aceste lucruri, şi partea culturală din sânul Bisericii. Finanţarea proiectelor sociale şi culturale se face de către diferite persoane, iar banii din diverse activităţi economice ale centrului, spre exemplu cazare, organizare de parastase, mese festive pentru hramul unei parohii, sunt în general direcţionaţi către reparaţiile clădirilor vechi. Chiar acum avem cantina socială în reparaţii capitale: reamenajarea interioarelor şi exterioarelor, acoperişul, terasa adiacentă acesteia“, spune protos. Ioachim Ceauşu.
În anul 2012 s-au desfăşurat în cadrul centrului peste 30 de programe, având o valoare de 213.581 lei, iar în 2013 au fost 94 de programe cu 94.961 lei. „Au fost mai multe fonduri în anul 2012 pentru că am primit un tir de alimente, conserve de legume, de la o familie din Iaşi. Pentru că noi nu avem cum să consumăm atâtea legume, am cerut ajutorul şi binecuvântarea Preafericitului şi au fost împărţite la toate centrele de bătrâni din cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor“, explică protos. Ioachim Ceauşu.
Dragoste şi filantropie
Un prim program demarat din 2012 este Comuniunea Sfinţilor „Sfântul Calinic de la Cernica şi Sfânta Muceniţă Filofteia de la Argeş“ - Credinţă şi Milostenie. Beneficiarii sunt aproximativ 50 de eleve ale Seminarului Teologic Liceal „Sfânta Filofteia“ - Brăneşti, de la Mănăstirea Pasărea, care primesc masa de prânz în fiecare duminică, în timpul anului şcolar. „Sunt fete din provincie, care nu-şi pot permite ca în fiecare sfârşit de săptămână să meargă acasă, pentru că ar avea costuri financiare foarte mari. Atunci preferă să stea în cămin fără a avea hrană. Şi noi, descoperind asta, am încercat măcar duminica să suplimentăm o masă de prânz şi să le aducem hrana necesară, o ciorbă, felul doi, desertul şi, câteodată, când finanţatorii sunt mai mulţi, putem să ne permitem să ducem şi o sticlă de suc, dulciuri sau altceva“, spune protos. Ioachim Ceauşu. Un al doilea program, desfăşurat tot în fiecare duminică, este „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica - Credinţă şi Milostenie“. Aproximativ 50-100 de credincioşi săraci şi pelerinii veniţi la Mănăstirea Cernica primesc masa de prânz. „Aici vin oameni din întreaga ţară. Aprobarea din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel este pentru 150 de persoane, pentru situaţiile când vin grupuri numeroase care se anunţă din timp.“
În cadrul Programului social-filantropic „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica - Străjer neobosit al lui Dumnezeu pentru cei care sunt în suferinţă“, vine aici, anual, pe data de 25 martie, Asociaţia Nicolae Bălcescu din Bucureşti, care prin doamna doctor Martha Bănulescu aduce în jur de 70-80 de copii cu handicap, bolnavi de cancer, SIDA, împreună cu însoţitorii lor, pentru a serba praznicul Bunei Vestiri. „Participă la Sfânta Liturghie, îi duce la muzeele mănăstirii, în cimitirul mănăstirii pentru a le arăta mormântul părintelui Dumitru Stăniloae, al părintelui Gala Galaction, al părintelui Benedict Ghiuş şi ale altor personalităţi ale culturii noastre româneşti, după care li se oferă o masă la centrul social.“ Tot în cadrul acestui program, diferite persoane, cum sunt cei de la casele de copii, care vor să facă o ieşire, se programează şi li se oferă o masă. „Spre exemplu, anul acesta am avut Asociaţia Miaâs Children din Bucureşti, cu 42 de persoane, sau Centrul Pinocchio 3 Bucureşti din Parohia „Sfântul Ioan Hozevitul“ de la Neamţ, cu 45 de persoane.
Centrul se implică financiar şi în ajutorarea bolnavilor, prin plata tratamentelor, consultaţiilor şi operaţiilor medicale. Bolnavii trebuie să aibă acte de la asistenţa socială să dovedească că într-adevăr nu au venituri şi că trec printr-o perioadă dificilă în care nu pot să suporte asemenea cheltuieli. Trebuie să aibă şi recomandarea preotului parohiei din care fac ei parte, dar trebuie să fie şi apropiaţi ai mănăstirii, pentru că am încercat în primul rând să ajutăm pe cei care vin în general la noi la mănăstire, pentru că dânşii sunt mai apropiaţi, ne-au sărit în ajutor atunci când am avut nevoie de voluntari sub diverse forme. Au venit şi dânşii în ajutorul nostru, nu numai noi când au avut dânşii nevoie. Aceste ajutoare le dăm în funcţie de cât ne putem permite, pentru că nu avem un fond precis şi, în funcţie de caz, căutăm pe cineva care să finanţeze aceste consultaţii sau operaţii“, mai spune protos. Ioachim Ceauşu. Sub diferite forme, prin centru au fost ajutate multe persoane din ţară, dintre care locuitorii săraci din Ciuperceni Teleorman sau din judeţul Buzău. Din bunăvoinţa susţinătorilor şi cu binecuvântarea Părintelui Patriarh, centrul a cumpărat policandrul cel mare pentru biserica mănăstirii cu hramul „Sfântul Nicolae“, ctitoria de la 1815 a stareţului Timotei.
Voluntariat religios
La Centrul social-cultural de la Mănăstirea Cernica s-a creat o legătură aparte între angajaţi, voluntari şi susţinători. „Ne sar toţi în ajutor. Cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu rugăciune, răzbim. Când este vorba să-i ajutăm pe cei săraci, Dumnezeu ne ajută. Fără oamenii din afară, care ne ajută şi pe care ni-i trimite Dumnezeu, nu am putea face nimic. Pe zi ce trece parcă vin mai mulţi. Se vorbesc între ei, Dumnezeu ne trimite atât cât avem noi nevoie. Aceştia sunt de o modestie rar întâlnită, pentru că atunci când Preafericitul Părinte Daniel le-a dăruit diplome şi medalii omagiale, n-au dorit ca momentul să fie într-un cadru festiv, ci doar să se desfăşoare în mijlocul bisericii, la racla Sfântului Calinic“, spune mulţumit protos. Ioachim Ceauşu.