Biserica Ortodoxă Română a fost, de-a lungul a două milenii de istorie, creatoarea unui inestimabil şi bogat tezaur de bunuri cultural-spirituale. În luna februarie a anului 2007, prin hotărârea Sfântului Sinod, a luat fiinţă primul centru de formare profesională pentru probleme de patrimoniu din istoria Bisericii Ortodoxe Române. Ca o recunoaştere a bunelor rezultate, Centrul de pregătire pentru patrimoniu al Patriarhiei Române a fost inclus în Registrul naţional al formatorilor din România, iar în prezent dezvoltă, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, şi alte proiecte deosebite.
Acest tezaur inestimabil al Bisericii Ortodoxe Române a fost creat în toate epocile istorice, de la epoca antică şi până la epoca contemporană, în toate părţile pământului românesc. Din cauza vicisitudinilor istorice dintr-o perioadă sau alta, o parte dintre componentele şi bogăţiile tezaurului bisericesc n-au mai ajuns până la noi. Slujitorii Sfintei noastre Biserici s-au preocupat constant de păstrarea tezaurului cu multă grijă şi cu multă evlavie. „Slujitorii Bisericii s-au preocupat de păstrarea şi purtarea de grijă a tezaurului bisericesc din convingerea intimă că este o menire a lor, fie că e vorba de mănăstire, de parohie sau de centru eparhial. Au făcut-o cu acea atitudine de veneraţie faţă de obiectul de cult, obiect de artă în acelaşi timp. Obiectele de patrimoniu au fost create şi păstrate cu religiozitate în lăcaşurile noastre sfinte şi asta a permis ca ele să fie păstrate practic până în epoca modernă, în cadrul lăcaşurilor de cult. De-a lungul secolelor, vicisitudinile istoriei au făcut, din păcate, ca multe dintre ele să se piardă“, ne-a declarat părintele Florin Şerbănescu, consilier patriarhal în cadrul Sectorului Patrimoniu cultural al Patriarhiei Române.
Grija pentru valorile de patrimoniu cultural bisericesc a fost foarte viu prezentă în preocupările Bisericii noastre, încă din a doua jumătate a secolului al XX-lea, în vremea patriarhului Justinian, când au început să fie organizate şi cursuri pentru cei care aveau ascultarea de ghizi, de îndrumători la colecţiile muzeale. Asemenea cursuri au început să fie organizate de prin anii â60 la Curtea de Argeş, Buşteni, Techirghiol, Iaşi, Păltiniş. „Aceste cursuri au creat o emulaţie în rândul monahilor care erau ghizi la diferitele colecţii muzeale din ţară. La vremea aceea, aceste cursuri nu au avut caracter sau formă de pregătire finalizată printr-un examen, care să ducă şi la obţinerea unei diplome cu recunoaştere naţională. Erau forme de pregătire postliceală, nişte cursuri de informare, de cultură generală“, ne-a spus părintele consilier Şerbănescu.
Instruire elementară în probleme de conservare şi de amenajare muzeală
În contextul numeroaselor probleme întâmpinate de Biserică după revoluţie, programul de pregătire a muzeografilor nu a mai continuat şi abia în 1999 s-a găsit o formulă în cadrul căreia Secretariatul de Stat pentru Culte s-a implicat în mod direct, financiar şi organizatoric ,împreună cu Sectorul de patrimoniu al Patriarhiei Române, care abia atunci a luat fiinţă. S-a început cu aproximativ 75 de persoane, iar instruirea dura zece zile. Au fost şase asemenea ediţii organizate de Secretariatul de Stat pentru Culte împreună cu Sectorul Patrimoniu de la Patriarhia Română, iar la ultima ediţie s-a ajuns la 150 de cursanţi simultan. De coordonarea acestor cursuri s-a ocupat în mod direct domnul Mircea Sfârlea, specialist muzeograf. „A fost o colaborare perfectă. Primele cursuri au fost organizate la Mănăstirea Techirghiol, iar apoi ne-am ramificat, ţinând cursuri la Durău şi la Mănăstirea Neamţ. Aceste cursuri făceau o instruire elementară în probleme de conservare, de amenajare muzeală, de salvare a patrimoniului şi de valorificare modestă a acestui patrimoniu. Între timp au apărut noi legi cu privire la patrimoniul mobil, legea monumentelor istorice şi mai ales legea muzeelor. Biserica s-a acomodat cu noua legislaţie, iar în cadrul acestor cursuri, pe lângă problemele curente de muzeotehnică şi de conservare, s-a pus un accent deosebit pe cunoaşterea legii de patrimoniu, care are ca scop, în ultimă instanţă, protejarea acestui patrimoniu“.
„Este mult mai util ca specialiştii noştri să fie pregătiţi în cadrul Bisericii“
Pentru faptul că toată lumea era conştientă că Biserica Ortodoxă Română are un patrimoniu uriaş, 2005-2007 a fost o perioadă de tranziţie în care s-au făcut eforturi pe toate căile pentru dezvoltarea proiectului, etapă în care se desfăşura un curs pentru 30 de oameni în diferite locaţii din cuprinsul Patriarhiei Române. „Noi ne-am dat seama că specificul Bisericii presupune un anumit climat în care să se desfăşoare aceste cursuri. Ţinând cont de rigorile monahale şi de celelalte rânduieli şi reguli bisericeşti, am fost convinşi tot timpul că este mult mai util ca specialiştii noştri să fie pregătiţi în cadrul Bisericii“, ne-a declarat domnul Sfârlea.
Pregătiţi pentru a fi competenţi
Din dorinţa de a fi recunoscut oficial şi a avea dreptul de a organiza şi a desfăşura activităţile specifice, s-au întreprins demersuri către organismele care coordonează programele naţionale de formare profesională. La început au fost întocmite şi depuse dosarele cu ampla documentaţie cerută de lege, auto-rizaţia pentru sediu, autorizaţiile de funcţionare, elaborarea şi aprobarea standardelor ocupaţionale, acreditarea programelor şi a lectorilor. După doar trei luni, în luna mai a aceluiaşi an s-au obţinut toate aprobările, precum şi autorizaţiile pentru organizarea programelor de perfecţionare destinate muzeografilor şi gestionarilor-custozi. Pentru ca proiectul să prindă contur la nivel naţional, s-a lansat foarte repede către eparhii oferta de cursuri.
Prima etapă de pregătire pentru muzeografi
Prima etapă de pregătire pentru muzeografi s-a desfăşurat în luna iulie a anului 2007, iar în luna septembrie s-a inaugurat primul curs destinat gestionarilor-custozi, curs iniţiat, autorizat şi organizat pentru prima oară în România de Centrul de pregătire pentru patrimoniu al Patriarhiei Române, ulterior fiind preluat şi de muzeele de stat.
În cadrul fiecărei serii, cursanţii parcurg trei stagii de pregătire specifică a câte 12 zile fiecare, însumând 208 ore de teorie şi practică. Până în prezent, centrul de pregătire a organizat 15 convocări la care au fost prezenţi 402 participanţi. Ca o recunoaştere a bunelor rezultate, Centrul de pregătire pentru patrimoniu al Patriarhiei Române a fost inclus în Registrul naţional al formatorilor din România.
„Acest centru a trebuit să se înfiinţeze pentru că peste 60% din patrimoniul cultural naţional al României este deţinut de Biserică, iar legea obligă pe toţi deţinătorii de patrimoniu să posede certificate de competenţă. Nu ai voie să te atingi de obiecte de patrimoniu dacă nu eşti acreditat, dacă nu eşti atestat. Pentru acest bogat patrimoniu lipsea această formă de atestare. Ca specialitate, eu sunt medievist şi cunosc foarte bine acest patrimoniu, pentru că l-am păstorit, într-un fel, în cercetările şi pu-blicaţiile mele. Momentul în care s-a găsit această soluţie de oficializare a cercetării, protejării şi valorificării acestui patrimoniu a însemnat o mare satisfacţie pentru specialişti, pentru că, până în momentul în care s-a intrat pe o activitate legal constituită de protejare a patrimoniului, starea acestui patrimoniu, valorificarea acestui patrimoniu existau într-un mod aleatoriu“, ne-a declarat domnul profesor Victor Simion.
Obligaţia finală a cursanţilor a fost aceea de a redacta repertorii sau inventare ale bunurilor pe care le au în parohii, în muzeu, în colecţii, sau monografii ale monumentului de care aparţin. Etapa următoare va fi aceea de colectare, de valorificare şi de publicare ştiinţifică a acestor inventare, ceea ce înseamnă evaluarea lor, clasificarea şi publicarea. Cursanţii au învăţat cel puţin trei lucruri. Primul şi cel mai important, să respecte legislaţia de patrimoniu, apoi au descoperit că ceea ce deţin sunt valori care fac parte din patrimoniul cultural-naţional, iar în al treilea rând au învăţat cum trebuie să protejeze aceste lucruri. Practic, ei devin protectorii competenţi şi pregătiţi ai acestui patrimoniu, iar din patru în patru ani se face o reevaluare a acestei activităţi.
Au fost organizate mai multe muzee eparhiale
Paralel cu activitatea de pregăire a muzeografilor, au fost organizate o serie de muzee la solicitarea episcopilor. De exemplu, Sectorul de patrimoniu al Patriarhiei Române împreună cu Secretariatul de Stat pentru Culte au început organizări de muzee, cum este cazul muzeelor mănăstirilor Topliţa, Pasărea, Cernica, Căldăruşani şi al multor altele care s-au făcut până în 2007. Din 2007, această activitate a fost continuată numai de Patriarhia Română, prin organizarea altor muzee, cum a fost cazul acum doi ani cu muzeul Episcopiei Buzău. În urmă cu câţiva ani de zile, unul dintre muzeele organizate de echipa Secretariatului de Stat pentru Culte şi a Patriarhiei a luat premiul naţional de organizare. Este vorba de Muzeul naţional de la Huşi. Practic, acest centru a organizat întregul mod de utilizare, valorificare, folosire în scopuri educative, ştiinţifice şi cercetare a tot ceea ce înseamnă patrimoniu cultural-bisericesc.
De asemenea, centrul a organizat în premieră naţională cursuri specifice preluate de stat. Singura instituţie în domeniul religios din Europa care şi-a creat un cadru de pregătire a muzeografilor este Patriarhia Română.
Proiecte
Pentru a împlini hotărârile Sfântului Sinod din 18-19 iunie 2009 referitoare la protecţia patrimoniului deţinut de unităţile de cult, centrul de pregătire a întocmit şi a înaintat documentaţia pentru acreditarea şi autorizarea unui nou curs pentru ocupaţia „conservator de bunuri culturale.“ A întocmit şi a înaintat documentaţia pentru acreditarea şi autorizarea unui nou curs pentru ocupaţia „ghid de obiectiv cultural“, program în totalitate nou, adaptat necesităţilor specifice unităţilor de cult, iar pentru a sprijini acţiunea de inventariere a patrimoniului, pe baze legale, în conformitate atât cu legea gestiunii, cât şi cu legislaţia de patrimoniu, centrul a iniţiat, în luna septembrie 2009, un program scurt de instruire referitor la modul corect de întocmire a acestor documente. Acest program a fost transmis la toate eparhiile, până acum fiind înscrişi peste 90 de participanţi, din cadrul Mitropoliei Banatului, al Mitropoliei Clujului, al Episcopiilor Oradiei, Vâlcei, Sălajului, Sucevei, Sloboziei şi Călăraşilor, Alexandriei şi Teleormanului. Cursurile au fost demarate în luna noiembrie a anului trecut şi vor continua, pe rând, în cursul acestui an. În funcţie de răspunsul la ofertele de programe pentru anul 2010 se va întocmi documentaţia necesară pentru organizarea de noi cursuri de biblioteconomie, pentru colecţiile de manuscrise, cărţi şi documente, cursuri de arhivist-documentarist, pentru inventarierea informatizată, cercetarea şi publicarea arhivelor documentare şi istorice, precum şi cursuri de restaurator de bunuri culturale.
Sectorul Patrimoniu cultural al Patriarhiei Române şi-a dezvoltat activitatea şi tinde treptat la o structură organizatorică complexă care să răspundă necesităţilor din această nouă etapă istorică, iar din iniţiativa Preafericitului Părinte Patriah Daniel se va organiza şi „Centrul pentru pregătire, conservare şi promovare a patrimoniului bisericesc Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu“. Va fi organizat în strada Maria Rosseti nr. 63, în fosta casă de pensii a Patriarhiei Române, care va intra în scurt timp într-un amplu proces de restaurare. „Acest centru va fi o casă a patrimoniului bisericesc. Acolo va avea loc pregătirea personalului, vor fi şi ateliere de restaurare-conservare şi toate celelalte activităţi ale sectorului nostru. De asemenea, acest centru sperăm să fie motorul de organizare a «Muzeului Creştinismului Românesc», un alt proiect foarte important iniţiat de PF Părinte Patriarh Daniel care urmează să fie organizat în anii următori, în Palatul Nifon de pe Calea Victoriei, de lângă Biserica Doamnei. Aceste proiecte sunt, la nivelul Patriarhiei Române, expresia unei preocupări globale şi astfel, în spiritul continuităţii, se înrâureşte ridicarea activităţii patrimoniale bisericeşti pe un plan superior şi sperăm ca aceste planuri şi activităţi să aducă un suflu nou, îmbogăţitor pentru activitatea din întreaga ţară“, ne-a mai spus părintele consilier patriarhal Florin Şerbănescu.
