Sfânta Muceniţă Ecaterina este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 25 noiembrie, iar printre puţinele biserici ocrotite de jertfelnicia eruditei Ecaterina, născută într-o familie de rang înalt din Alexandria Egiptului, se numără cea din satul ieşean Ulmi. Deşi se află pe drumul Hârlăului, la 50 km de Iaşi, cel mai vechi sat al comunei Belceşti îşi scrie în continuare istoria în tihnă. Asemenea muceniciei Sfintei Ecaterina, oamenii de aici au tras din greu să scoată ochii în lume, dar au răzbit cu ajutorul a trei mari piloni pe care s-au sprijinit: familia, şcoala şi Biserica.
Clădirea care va fi emblema Fălticenilor
Catedrala din Fălticeni este una dintre bisericile a căror piatră de temelie a fost pusă imediat după cucerirea libertăţii în 1990. Până în 1997 însă, lucrările au stagnat din lipsa fondurilor. S-a săpat fundaţia şi a durat ani buni până când lucrările efective au început. Catedrala "Învierea Domnului" din municipiul Fălticeni, judeţul Suceava, se ridică în plin centru al oraşului, pe un platou liber şi aerisit, flancat din toate părţile de străzi. Este locul cel mai minunat şi cel mai potrivit, "în inima şi mijlocul celor pe care-L iubesc" pe Dumnezeu.
Despre travaliul şi frumuseţea de a ridica acest sfânt lăcaş ne-a vorbit părintele Ioan V. Argatu, care mai înainte de a fi adus aici era slujitor în Vatra Dornei. "În 1997, Înalt Preasfinţitul Pimen m-a chemat aici ca să demarăm lucrările. Exista pericolul ca terenul să fie luat înapoi de către Primăria Fălticeni, pentru că în şapte ani nu se făcuse nimic. Din această cauză era în intenţia edililor de a schimba destinaţia terenului. Din 1997 şi până în 1998 am construit o capelă din lemn cu materiale aduse de la Vatra Dornei de la credincioşii şi patronii de acolo". În 1998 s-a sfinţit capela şi au demarat lucrările de construire a catedralei. Până în anul 1999, s-a ajuns la cota 0. "Turnarea planşeului de peste subsol a durat 3 zile şi 2 nopţi fără întrerupere, fiind prezenţi peste 50 de oameni. Se aducea beton gata preparat la staţia de betoane cu cifaromul şi se turna cu macaraua. Pe lângă muncitori şi credincioşi, ne-au dat o mână de ajutor şi Unitatea Militară de Jandarmi cu o rabă şi un pluton de soldaţi ce au muncit cot la cot cu noi. De câte ori mă gândesc la acest episod, mă încearcă un sentiment de recunoştinţă în memoria fostului comandant colonel Gheorghe Bujor. Mă rog pentru el, ca Dumnezeu să-l ierte şi să-i facă parte acolo sus de un loc în biserica cea triumfătoare", ne-a mărturisit părintele Argatu. Cum se adună "leuţ cu leuţ" pentru Casa Domnului Acum catedrala este cam la cota plus 60 m. În 2010, s-au acoperit cu tablă de cupru turnurile, s-au fixat crucile, s-au tencuit în interior turnurile şi s-au asamblat cele 32 de geamuri ale turnului central. "Anul acesta, ne propunem, cu ajutorul lui Dumnezeu, să finalizăm tencuielile exterioare ale turnurilor şi ale faţadei principale. Am dori să achiziţionăm clopotele şi să executăm şarpanta din lemn pentru nava centrală. Pentru aceasta avem nevoie de cel puţin 16 miliarde lei vechi. La efectuarea lucrărilor de construire ne-a binecuvântat Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Pimen să fim trei slujitori. Mă ajută foarte mult cu dragoste, devotament şi credinţă părintele Inouţ Suditu şi arhidiaconul Claudiu Valerian Hariuc. Slujitori tineri, plini de har, cu darul predicilor şi a cântărilor frumoase, cu respect şi multă credinţă. Împreună alergăm pe teren, neobosiţi, după materiale, colectarea de fonduri, asigurăm masa şi cazarea muncitorilor, urmărim corectitudinea cu care se execută lucrările ca ele să fie de bună calitate. Simţim că lumea ne iubeşte şi participă în număr mare în toate duminicile la slujbe. Mulţumim lui Dumnezeu pentru toate". De unde vin fonduri, mai ales că este vreme de criză? N-au fost ajutaţi cu sume considerabile de primărie sau guvern şi nici de oamenii de afaceri din zonă. "Tot ce s-a ridicat până în prezent sunt eforturile noastre proprii. Din colectă şi donaţii. O mână de oameni, consilierii noştri parohiali, ei fac jertfă neobosind de a aduna leu cu leuţ pentru a plăti muncitorii şi materialele necesare. Suceava faţă de noi se află la 25 km şi acolo se înalţă o frumoasă şi măreaţă catedrală. Suntem în concurs cu stadiul lucrărilor. Însă nu la egalitate, cu bunăvoinţa creştinească şi cu voinţa politică din partea edililor. Dau exemplu pe dl primar al Sucevei. Ioan Lungu este de lăudat şi-l fericesc că a ajutat ani de-a rândul, consecutiv, lucrările tuturor bisericilor ce se construiesc în Suceava şi prin excelenţă a ajutat cu peste 28 miliarde lei vechi lucrările de construire a Catedralei din Suceava până în prezent. Ne-ar fi de mare ajutor ca primăria de la noi, din Fălticeni, prin dl primar Vasile Tofan, să ne ajute la a procura tabla de cupru necesară la acoperişul navei centrale, care s-ar ridica la suma de 6 miliarde lei, sau la procurarea clopotelor în valoare de 3 miliarde lei, sau la confecţionarea ferestrelor în valoare de 4 miliarde lei vechi, orice, numai să ne ajute. Consider ca aceasta catedrală din mijlocul oraşului va fi o emblemă pentru urbe, un punct de reper, un monument spiritual şi de utilitate publică pentru cetăţenii oraşului, o notă de admiraţie pentru turiştii care vor trece prin Fălticeni. Biserica se roagă pentru conducători şi mai-marii oraşului la fiecare Sfântă Liturghie care se săvârşeşte în ea, ar trebui ajutată. Motivaţii sunt, mai trebuie bunăvoinţa". Deoarece acum părintele Ioan V. Argatu slujeşte într-o capelă de lemn de lângă catedrala aflată în construcţie, se pune întrebarea firească de ce nu a fost amenajat subsolul catedralei pentru săvârşirea slujbelor? Părintele răspunde: "În subsolul catedralei ar fi fost impropriu de slujit, deoarece plouă. Ar fi multă umezeală, oricât de mult ne-am strădui noi să izolăm placa de peste subsol, apa se infiltrează. Văzând şi la alte catedrale care slujesc la subsol că se confruntă cu această problemă, noi am optat pentru a ridica o capelă separat de corpul catedralei, acoperită şi amenajată pentru a se sluji în condiţii bune. Credincioşii sunt mulţumiti şi se simt bine în timpul slujbei în ea, fiind destul de spatioasă şi în acelaşi timp dă şi o notă de intimitate. În subsolul Catedralei intenţionăm să amenajăm o capelă de slujire, pentru serviciile de peste săptămână şi pe timp de iarnă". Pe lângă acestea, se va amenaja aici o sală de mese şi o bucătărie pentru masa oamenilor sărmani, dar şi o bibliotecă şi o sală de lectură. Copiii, cu dragoste de biserică Peste drum de viitoarea catedrală a Fălticenilor se află o şcoală, iar această vecinătate fericită duce la un lucru minunat. Înainte de a intra în şcoală, copiii vin şi se închină în biserică pentru ca Dumnezeu să le ajute şi să le dea spor la învăţătură şi rezultate bune. După ce ies de la ore, la amiază, iarăşi trec pe la biserică, intră şi se închină, mulţumind Bunului Dumnezeu pentru ajutorul pe care l-au primit. "Copiii îl iubesc sincer şi curat pe Dumnezeu. Mi se umple inima de bucurie când îi văd călcând pragul bisericii şi îngenunchind în faţa sfintelor icoane. Cu multă dragoste îi binecuvântez când smeriţi şi cu capul plecat vin şi cer binecuvântare. Ei sunt creştinii de mâine care vor iubi şi sprijini biserica", mai spune pr. Ioan V. Argatu. Părintele a încheiat dialogul nostru cu aceste cuvinte: "Rugăm pe Bunul Dumnezeu să insufle duhul dragostei faţă de Casa lui Dumnezeu şi celor ce au posibilităţi şi pot ajuta cu mai mult din prisosul lor, ca să se termine mai repede ceea ce am început. Amin!" Activităţi din parohie În cadrul parohiei funcţionează societatea "Mila creştină", în cadrul căreia a fost înfiinţată o editură şi o tipografie, iar cu micile venituri din tipărituri este finanţată construcţia catedralei. Când sfântul lăcaş va fi gata, din aceste venituri părintele spune că va organiza o cantină pentru săraci, precum şi alte servivii sociale pentru persoanele defavorizate.