Copiii necăjiţi vor avea acoperiş binecuvântat la Rădăuţi

Aşezământul de copii „Sfântul Ierarh Leontie“, pus sub acoperământul Maicii Domnului încă de la prima săpătură a hârleţului în pământul din apropierea oraşului Rădăuţi, chiar de ziua copilului din anul 2001, va fi sfinţit mâine de un sobor de episcopi condus de IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Momentul solemn se înscrie în cadrul evenimentelor organizate cu ocazia împlinirii a 650 de ani de la înfiinţarea Moldovei de către Bogdan I. Complexul aşezământului are o biserică închinată Acoperământului Maicii Domnului, o clopotniţă, 12 vile destinate copiilor, două blocuri de garsoniere şi multe alte clădiri adiacente. Aici vor locui aproximativ 200 de copii. În tot mecanismul complexului vor fi angrenaţi 130 de angajaţi. Deschiderea oficială va fi în primăvara anului 2010.

Cred că fiecăruia dintre noi îi este comună imaginea unui copil, desculţ şi zgribulit de frig, aşezat cu mâna întinsă într-un colţ, ferindu-se de asprimea gerului. Chipurile acestor copii sunt atât de prezente, încât nici nu ne mai înduioşează suferinţa prin care trec. Nu acelaşi sentiment l-a avut părintele stareţ, arhimandritul Iustin Dragomir, de la Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi. „Mi s-a întâmplat ca noaptea să vină şi să sune la uşă diferiţi copii ai străzii. Le era frig, nu aveau încălţăminte, tremurau, afară erau 15 grade. Mi-au cerut să le dau ceva să mănânce, că de frig nu mai puteau să doarmă. Când vezi aşa ceva, nu ai cum să mai dormi în casă, nu poţi fi impasibil. Aşa am decis, cu aprobarea IPS Pimen, să facem aşezământul acesta de copii, în anul 2001, de ziua copilului“.

„A fost muncă multă, ca la ocnă“

Ajutorul Maicii Domnului s-a simţit imediat, recunoaşte părintele stareţ, care a înfiinţat Fundaţia „Sfinţii Ierarhi Leontie şi Teodosie“. Cu proiectul noului aşezământ a ajuns chiar la Guvernul României de atunci. „Ţinând cont că atunci era o situaţie mai dificilă, deoarece era în ţară comisarul european pentru integrare, Emma Nicholson, care ameninţa România că nu intră în UE din cauza neglijenţei pe care o are ţara noastră faţă de copiii orfani, am pus pe masa Guvernului Adrian Năstase mai multe proiecte de aşezăminte pentru 200 de copii orfani. L-am întrebat dacă, împreună cu Biserica, Guvernul vrea să facă un orfelinat de copii sub patronajul Bisericii, şi a fost de acord“. Aşa a pornit orfelinatul de copii format din 10 vile, aşezate sub formă de evantai, „ca să nu cadă umbra de la una pe cealaltă“, şi la mijloc o biserică mare, cu clopotniţă, închinată „Acoperământului Maicii Domnului“, cu speranţa că oraşul Rădăuţi va ajunge în zona orfelinatului, lucru care s-a şi întâmplat în câţiva ani.

Rolul acestei biserici este foarte bine definit: biserică de mir pentru partea de oraş care s-a dezvoltat în această zonă, dar va ajuta şi la integrarea copiilor în societate. Credincioşii vor veni în mijlocul copiilor şi vor intra în contact cu ei, vor comunica. Preotul slujitor de aici nu va fi un călugăr, ci unul de mir, care va locui cu familia în complex. „A fost muncă multă, ca la ocnă, toate betoanele au fost turnate cu 6 călugări“, mărturiseşte arhim. Iustin Dragomir, care a construit pe lângă cele 10 vile două blocuri de garsoniere pentru copii peste 18 ani, o casă destinată medicilor şi o alta asistenţilor, atelierele meşteşugăreşti, plus o sală de sport (în construcţie) şi două terenuri în aer liber. „În alte două blocuri avem partea administrativă, o sală de protocol, o bibliotecă - care la ora actuală are 8.000 de volume - şi o sală de lectură pentru copii. O să o completăm cu un sector de cărţi religioase, sperăm să ajungem la un număr de 17.000 de volume“, spune plin de încredere creierul acestei opere filantropice. În spate, spre interiorul aşezământului, este un dispensar cu două saloane. Deasupra, la etaj, sunt garsoniere. Celălalt bloc are o bucătărie centrală unde se va pregăti mâncare şi pentru cei care vor lucra la aşezământ, vor fi în jur de 135 de salariaţi. La toate acestea se mai adaugă o mică fermă, care pe lângă oi, vaci, porci şi găini va avea şi două familii de struţi, pentru delectarea copiilor.

„Aşa cum am fost crescuţi şi noi de părinţii noştri...“

În urma protocolului care se va semna între Fundaţia „Sfinţii Ierarhi Leontie şi Teodosie“ şi Direcţia de Protecţie a Copilului, în Aşezămânul „Sfântul Ierarh Leontie“ vor locui 200 de copii orfani. Regimul de locuire va fi diferit de al celorlalte orfelinate. Copiii vor locui câte 8 sau 10 într-o casă, cu un cuplu social, care va sta mereu aici, formând împreună o familie surogat. Această locuinţă va fi casa orfanilor, iar aceşti asistenţi sociali, părinţii lor. Aici vor dormi, vor mânca, îşi vor face temele şi tot aici vor învăţa cum să se comporte în familia lor, când vor fi adulţi. Toţi copiii orfelinatului vor fi deplasaţi la şcolile din Rădăuţi (aşezământul se află la 3 km de oraş), pentru a se putea integra mai uşor cu ceilalţi copii, susţin psihologii. Părinţii sociali se vor ocupa de programul de acasă, iar pentru pregătirea lecţiilor şi a altor probleme legate de educaţie, se vor ocupa psihologii.

Copiii mai mici, cu vârste de 3 şi 4 ani, vor fi aşezaţi în două vile, cu un singur nivel, ridicate special pentru ei, „să nu cadă «de-a berbeleacu» de la etaj. Aici vor sta 46 de copii, câte 23 în fiecare casă. În celelalte case, toate dormitoarele sunt la etaj, iar jos este camera cu televizorul, bucătăria, camera unde vor învăţa, şi camera separată a părinţilor sociali. Fiecare casă are câte două intrări. La una din intrări sunt două grupuri sanitare, pentru ca atunci când vin la masă să se poată spăla pe mâini. Am pus la fiecare casă o bucătărie, pentru ca mamele sociale să îi înveţe să îşi facă mâncare, aşa cum am fost crescuţi şi noi de părinţii noştri“, explică părintele stareţ Iustin. Peste tot sunt condiţii ultramoderne, conform normelor Uniunii Europene.

În cadrul aşezământului sunt şi spaţii pentru ateliere, unde vor învăţa meserie, băieţii - şase meserii şi fetele - cinci. Printre acestea este sculptură bisericească, croitorie, cizmărie, tâmplărie, frizerie (complexul are şi un salon de frizerie), tricotaje etc. „În ferma zootehnică din spate, la un kilometru de aşezământ, pe care o vom folosi pentru autoaprovizionare, vor învăţa şi agricultură şi zootehnie, aşa cum am învăţat şi noi de la părinţii noştri, pentru ca să le folosească în viaţă“.

„Au de învăţat de la bătrâni, de la şcoală şi de la Biserică“

Diferit de celelalte orfelinate, Aşezământul de copii „Sfântul Ierarh Leontie“ de la Rădăuţi se îngrijeşte de situaţia tinerilor şi după împlinirea vârstei de 18 ani. Ei vor locui în cele 50 de garsoniere, ridicate special pentru aceştia, până când se vor aşeza la casele lor. „Noi când aveam 18-19 ani nu stăteam tot la părinţi? În timpul acesta ei îşi vor continua studiile, şi vara, în vacanţă, se vor întoarce aici, la garsoniera lor. Cei care nu au posibilitatea sau nu vor să-şi continue studiile mai departe vor învăţa meserie în cadrul acestui complex. Vor sta la garsoniere până când îşi vor găsi serviciu şi se vor putea întreţine singuri, până când se vor integra în societate“, mai spune fondatorul familiei de la Rădăuţi.

Un alt fapt deosebit şi constructiv pentru educarea copiilor este legătura cu bătrânii. Mănăstirea Bogdana a luat în grija ei mai mulţi bătrâni. O parte din ei au locuinţe, pe care le-au donat mănăstirii. Aceste spaţii de locuit, case ori apartamente, vor sta la dispoziţia copiilor din aşezământ, când se vor căsători. „Nu trebuie neapărat ca amândoi să fie din cadrul aşezământului. Aceste spaţii vor fi puse la dispoziţia familiilor, dar fără a intra în proprietatea lor. Vor deveni proprietari abia atunci când Mănăstirea Bogdana va fi convinsă de sănătatea convieţuirii lor şi nu vor fi în pericol să se despartă şi să vândă locuinţa. Cu timpul vrem să facem şi o selecţie, ca din bătrânii care revin în grija mănăstirii să fie îngrijiţi de băieţii şi fetele de aici, dar tot sub protecţia Mănăstirii Bogdana. Aceşti bătrâni vor fi un fel de bunici adoptivi. După ce vor muri, casa le va reveni lor. Doar aşa vor simţi că primesc o moştenire, că au muncit şi că au o responsabilitate. Astfel, toţi aceşti copii au de învăţat de la bătrâni, de la şcoală şi de la Biserică“.

Angajaţii trebuie să fie un exemplu moral pentru copii

Copiii vor fi aduşi prin Direcţia de Protecţie a Copilului. „Din start trebuie să recunoaştem că facem o «nedreptate», nu vom putea ajuta copii care sunt bolnavi (boli grave, congenitale, care necesită o îngrijire specială), pentru că nu avem posibilităţi, suntem obligaţi să luăm doar copiii sănătoşi. Nu se va ţine cont de nimic, nici chiar de religie. Vom lua toţi copiii care sunt necăjiţi. Trebuie salvaţi copiii!“, spune părintele stareţ, care reprezintă legal aşezământul. Au întâietate copiii orfani şi cei cu situaţii foarte grave, care provin din familii destrămate. Modalitatea de a intra în acest orfelinat este foarte simplă. „Cei care cunosc copii care au nevoie de ajutor pot veni la Mănăstirea Bogdana, iar noi luăm legătura cu Protecţia Copilului, care face formele pentru primirea lui, şi apoi îl luăm“, explică acelaşi părinte, care acum deja se ocupă de 34 de copii săraci şi 25 de bătrâni. „Acolo unde sunt copii săraci, îi ajutăm material pentru a locui în sânul familiei, pentru că ei trebuie crescuţi de mamă şi de tată, să nu rupem legătura între ei. Dacă nu au condiţii, îi ajutăm să îşi construiască nişte camere. Peste tot în Patriarhia Română s-au făcut astfel de acţiuni; numai în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor s-au construit peste 400 de case“.

Din cauza incidentelor tot mai frecvente în orfelinate, fundaţia îşi va rezerva dreptul de a alege personalul care va lucra la aşezământ. „Nu vom primi oameni necalificaţi şi neadecvaţi pentru creşterea copiilor. Trebuie să fie un exemplu moral pentru copii. Vom cere un CV al lor, unde au lucrat, care este situaţia familială, ce pregătire au, care este legătura lor în societate, pentru că trebuie să fie buni părinţi ai copiilor“.

Orfelinatul, construit cu rugăciunile de la Proscomidie

Ridicat conform normelor europene, aşezământul va fi pus la dispoziţia organelor abilitate, pentru a fi vizitat şi inspectat periodic. Administratorul principal va fi cineva din partea Fundaţiei „Sfinţii Ierarhi Leontie şi Teodosie“, în speţă preşedintele ei, arhim. Iustin Dragomir, „ca să nu sustragă nimeni bunuri de la copii“, spune acesta. Toţi salariaţii vor fi civili, dar administraţia a Bisericii. La ceea ce le dă statul copiilor, pentru drepturile lor, li se adaugă suplimentar din produsele gospodăriei proprii. „De aceea am înfiinţat aici şi o zootehnie. Avem la ora actuală 250 de oi, 30 de vaci, 30 de porci, când o să vină copiii o să aducem şi 2.000 de găini. Deci, noi venim doar cu produsele naturale; tot ce oferă gospodăria este natural. Pe 21 de hectare avem o livadă cu mere, cartofi mai mici, dar naturali, roşii nestropite, nu dăm nici un fel de îngrăşământ sau ierbicid. Toate acestea vor fi contribuţii suplimentare. Oricum, banii pe care îi oferă statul nu ajung pentru copii, şi de aceea este necesară suplimentarea din partea mănăstirii. Acest acord cu statul este necesar şi deoarece fundaţia nu poate să dea salariile angajaţilor, pentru că nu are forţă financiară, dar ea poate să ajute suplimentar, însă nu vom putea acoperi totul“, mai spune părintele stareţ Iustin.

Investiţia în complexul de la Rădăuţi se ridică la 400 de miliarde de lei vechi. Mai mult de 80% din aceştia au venit din donaţii şi doar 20% de la Guvernul României, Consiliul Judeţean Suceava şi Primăria Rădăuţi. „Am avut doi sponsori importanţi, din Bucureşti, care ne-au ajutat foarte mult. Însă noi nu am insistat nici o dată cu adrese peste tot, nu ne-a auzit nimeni că ne trebuie ceva, ne-am rezolvat problema la Proscomidie, cu Maica Domnului, Sfântul Nicolae, Sfântul Ierarh Leontie şi Sfântul Teodosie de la Brazi“ (fost episcop de Rădăuţi), spune mulţumit arhim. Iustin Dragomir. Şi continuă: „Interesul nostru este să ridicăm suferinţele de pe umerii copiilor. Noi trebuie să le creem condiţiile necesare unui trai normal. Noi vrem să formăm buni români şi buni creştini, să fie de folos societăţii. Sperăm ca munca să nu fie zadarnică, să nu-i scăpăm în partea degradantă a societăţii“.

▲ Maica Domnului, ocrotitoarea aşezământului

În mijlocul aşezământului tronează o biserică construită în stil ştefanian. Biserica „Acoperământul Maicii Domnului“, începută odată cu aşezământul, în anul 2001, şi care va fi sfinţită mâine, are 32 m lungime, 9 lăţime şi 34 înălţime. Pictura a fost realizată de profesorul Alexandru Mateiaş din Bucureşti, iar sculptura în atelierele Mănăstirii Bogdana, de o echipă condusă de preotosinghelul Iachint Moisa. În apropierea ei se află şi o clopotniţă, înaltă de 17 m.

În apropierea aşezământului a început din februarie 2008 ridicarea unei mănăstiri de maici, cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică“. „Intenţionez ca după ce se dă în funcţiune aşezământul, mănăstirea de maici să devină instituţie de sine stătătoare. Mănăstirea este ridicată pentru un număr de 50 de maici. Vor avea ateliere de pictură, broderie şi croitorie. Se vor îngriji şi de cele 2.000 de păsări, de crescătoria de prepeliţe, adică de tot sectorul zootehnic ce va aparţine de mănăstire. În cadrul aşezământului, ele vor fi personal suplimentar. Sunt două maici care au terminat Medicina, alte patru au terminat Colegiul medical şi trei care au terminat Psihologia. Nu vor fi psihologii aşezământului, dar ele pot observa dacă ceilalţi psihologi, salariaţi ai statului, greşesc, şi atunci vor interveni“, a spus părintele stareţ Iustin Dragomir. Aşezământul se întinde pe o suprafaţă de 3,5 hectare în afară de terenurile de sport, iar Mănăstirea „Intrarea Maicii Domnului în Biserică“ pe două hectare.