Pe 14 noiembrie îl prăznuim pe Sfântul Apostol Filip, unul dintre cei 12 ucenici ai Mântuitorului. Pentru noi, românii, această sărbătoare are o importanță specială, deoarece el a propovăduit Evanghelia și
„Copiii noştri au un potenţial creativ deosebit, dar nu există programe de studiu adecvate“
Un loc în care nivelul de creativitate poate fi măsurat la valori dintre cele mai ridicate este o expoziţie de inventică. Aici, minţi extraordinare îşi prezintă produsul muncii şi al creativităţii, schimbând idei care pot aduce rezultate revoluţionare pentru viitor. Într-o astfel de ambianţă nu există delimitări de vârstă sau de grade profesionale, doar legile fizicii punând la încercare imaginaţia. La Expoziţia europeană de creativitate şi inovare EUROINVENT, care a avut loc săptămâna trecută, la Iaşi, au fost prezenţi inventatori premiaţi şi medaliaţi cu aur la saloanele internaţionale, dar şi studenţi şi elevi, membri ai cluburilor de la Palatul Copiilor. Marii inventatori îşi îndreaptă atenţia spre generaţia tânără. „Avem nevoie de energii care nu poluează, aşa putem face mai bună viaţa oamenilor pe pământ“, este convingerea unei tinere inventatoare de 14 ani.
La Sala „Paşilor Pierduţi“ de la Universitatea „Al. I. Cuza“, Iaşi, a avut loc Expoziţia europeană de creativitate şi inovare EUROINVENT, organizată de Forumul Inventatorilor Români, alături de Comisia Europeană, prin Asociaţia pentru Ecologie şi Dezvoltare Durabilă, precum şi Centrul de Studii Europene al Universităţii „Al. I. Cuza“ Iaşi, în perioada 7-9 mai. La expoziţie au fost prezenţi inventatori români şi din Republica Moldova, Republica Iran, Ucraina, Rusia, Marea Britanie. Printre inventatorii titraţi au fost prezenţi şi studenţi sau chiar copii inventatori. Bogdan Paul Colpoş, de 14 ani, din Oneşti, se mândreşte că, la 9 ani, a fost cel mai tânăr inventator din toate cele 53 de ediţii până la el, la Salonul de Inventică Eureka de la Bruxelles fiind premiat cu o medalie de aur şi cu decoraţia Merit inventiv în grad de cavaler. Bogdan Paul Colpoş a inventat un dispozitiv de şters tabla, creta cu toc. „Dispozitivul de şters tabla este alcătuit din doi bureţi, primul umed, al doilea uscat, este fixat pe tablă prin patru role şi se mişcă de la dreapta la stânga. Am reuşit să brevetez această invenţie, dar nu s-a oferit încă nimeni să o aplice“. Bogdan Paul Colpoş este în clasa a VIII-a, dar pasiunea pentru inventică a moştenit-o din familie, „de la bunicul meu, el este inventator. De mic mă gândeam la diverse lucruri, de exemplu, la tocul de cretă mă gândeam, pentru că nu puteam să suport creta. La ştergătorul pentru tablă m-am gândit după ce am văzut ştergătoarele de la hoteluri. Mai am şi alte idei în lucru, dar nu pot spune până nu sunt gata“. „Am fost la Moscova, Bruxelles, Stevastopol, am obţinut cam şapte cupe şi mai multe medalii“, a spus tânărul inventator. „La şcoală, profesorii îmi mai sugerează unele idei, iar orele de fizică sunt foarte bune pentru mine pentru că explică unele lucruri“, a spus Bogdan Paul Colpoş, care îşi vede o singură invenţie aplicată, cea a cretei cu toc, la şcoală. Lupu Vasile, bunicul lui Bogdan, povesteşte: „Când era mai mic, l-am luat cu mine la o expoziţie de la Bucureşti, unde Bogdan a văzut mai multe invenţii. Apoi, la 9 ani, a primit două brevete de inventator; este cel mai mic inventator de la noi din ţară, la fel şi în afară, la toate expoziţiile la care am fost. Nici nu plecam cu el la expoziţie, dar m-a enervat cineva care spunea la televizor că în România copiii sunt hoţi, cerşetori, iar unii spuneau că le este ruşine să se ducă peste hotare şi să spună că sunt români. Am vrut să arăt că un copil din România poate să facă mai mult de atât“. Laboratorul micilor genii cu invenţii aplicabile Printre invitaţii speciali ai expoziţiei a fost un grup de copii şi profesori de la Palatul Copiilor din Iaşi, condus de profesorul Remus Pantelimonescu şi de profesorul Gheorghe Colbu, care este şi directorul instituţiei. Printre invenţiile acestor copii se aflau „Senzor de prezenţă cu infraroşii“, „Yală cu cifru electronic“, „Barieră cu infraroşii“, „Acrobat termic“ şi „Acrobat electric“. Profesorul Remus Pantelimonescu a spus că „la expoziţie am participat, la invitaţia profesorului Ion Sandu, cu o parte dintre lucrările noastre mai reprezentative de la Palatul Copiilor, precum lucrări de electronică, pe care le-au făcut copii în acest an sau în decursul timpului, lucrări care sunt în totalitate funcţionabile şi cu care s-au făcut şi demonstraţii. Una dintre lucări este un robot educativ cu anumite funcţii de deplasare, care se fac cu ajutorul unui circuit integrat specializat, realizat în totalitate de copii, cu ajutorul meu. O altă lucrare este un vehicul de agrement solar, care poate fi telecomandat cu o telecomandă de televizor universală, comenzile fiind de tip secvenţial, nu proporţional. O altă lucrare interesantă este dispozitivul experimental pentru aplicaţii de înaltă tensiune, apoi măsurătorul de lungimi cu ultrasunete, care a fost la un Salon de Invenţii şi Inovaţii, cu care copiii au obţinut locul doi pe ţară“. Activitatea copiilor în cadrul cercurilor se înscrie în sfera educaţională, dar din „joacă“ rezultă uneori invenţii adevărate. Remus Pantelimonescu a spus că „invenţiile copiilor sunt mai mult lucrări educative, unele au şansa să fie aplicate şi brevetate, dar sistemul de brevetare este destul de costisitor şi dificil. Pentru dispozitivul de aplicaţii pentru înaltă tensiune intenţionăm să facem dosar de brevetat pentru că este o idee foarte bună, poate fi aplicat în domeniul medical sau în alte domenii, având un spectru foarte larg de aplicaţii. Brevetarea durează în jur de doi ani, sunt anumite etape, e dificil“. Gheorghe Colbu a spus că activităţile de la Palat se desfăşoară printr-o largă colaborare: „La noi, în cadrul cercului, profesorul vine cu o temă, iar copiii se gândesc la acea temă, se face o triere a celor mai reuşite idei iar lucrul în echipă este foarte important, aşa cum şi cercurile colaborează între ele, cel de mecanică cu cel de electronică, de exemplu, robotul de finisaje exterioare în construcţii este mai complicat decât un televizor. Un copil nu trebuie să ştie tot spectrul, electronică şi mecanică fină. Uneori mai apelăm şi la jucării abandonate, aplicând cei trei R, refolosire, recondiţionare şi reciclare“ „Sala de sport cu sistem automat pentru deszăpezire“ O idee care a rezultat din interacţiunea în cadrul echipei este „«Sistemul de deszăpezire», care a venit simultan aproape la unii copii, după ce au văzut la televizor cum un tavan al unei săli de sport s-a prăbuşit sub greutatea zăpezii. Au spus «hai să vedem cum putem să rezolvăm această problemă». Ei s-au gândit să punem pe întreaga suprafaţă a acoperişului o platformă, sub aceasta conductori prin care trece un agent termic încălzit, iar când stratul de zăpadă ajunge la o anumită greutate se declanşează un sistem, lasă să treacă agentul termic, se topeşte zăpada. Sistemul se declanşează automat, nu e nevoie de supraveghere“ a spus profesorul Colbu. „Sala de sport cu sistem automat pentru deszăpezire“ a fost creată de Pricop Ştefania şi Ciobanu Codruţ din clasa a VI-a şi Lăzărescu Andrei din clasa a XI-a. O altă invenţie rezultată în echipă este „Arcuşul Pagannini“, realizat de Topciu Ioana şi Trofin Gabriel din clasa a VII-a şi a VIII-a. „Nicolo Paganini a compus câteva melodii care nu se pot interpreta cu un arcuş normal, el avea o înfăţişare mai aparte, mâinile un pic mai lungi, iar arcuşul său era cât un arcuş şi jumătate. Dacă un contemporan vrea să interpreteze o partitură muzicală, nota are o întrerupere. Pentru a veni în întâmpinarea marilor virtuozi de azi, noi am venit cu acest arcuş care este acţionat cu o baterie şi un angrenaj“, a menţionat profesorul Colbu. „«Vehiculul cu destinaţie specială» poate fi folosit, pe timp de pace, pentru stingerea unui incendiu la o platformă petrolieră, se creează cu el un culoar. Poate crea un culoar şi pe un teren minat, deminează apoi vine înapoi, şi pe culoarul format trec maşinile, armata. Este sub formă de sferă acţionată de o telecomandă“, a spus Colbu. „Vehiculul special“ este creat de Frunză Andreea, Lupu Genoveva şi Cohal Alexandru din clasa a VII-a şi Sârbu Paul din clasa a IX-a. „În cadrul cercurilor noastre de la Palatul Copiilor din Iaşi punem accent pe aplicaţie, avem machete funcţionale, mici roboţi, însă pentru a transpune în industrie ne blocăm la bani, ne trebuie sponsori. Intenţii de a prelua invenţiile de la Palatul Copiilor au fost, dar s-au blocat la bani. La noi, mai întâi avem ideea, apoi căutăm materiale, cred că investiţia cea mai mare de aici, într-un model, este de 7-10 milioane lei (vechi). Din standul nostru cel mai scump este «Dispozitivul de aplicaţii pentru înaltă tensiune», mai avem un «Robot pentru finisaje superioare în construcţii», care ajung cam la 6-7 milioane de lei“, a spus Gheorghe Colbu. „Acum toţi s-au gândit să facem ceva cu cutremurele“ Echipa pleacă de la o temă: „Noi lucrăm ca la orele de artă plastică, se dă o temă, dar mai vin şi copiii cu idei, acum toţi s-au gândit să facem ceva cu cutremurele. Noi încercăm să mergem pe un culoar mai puţin bătut, câteodată reuşim, îi ţinem în priză, la noi este şi o autoselecţie, intră mulţi, dar rămân cei foarte pasionaţi“, a spus directorul Palatului Copiilor. Mulţi sunt interesaţi de activitatea copiilor, pentru că în aceste cercuri are loc o muncă de creaţie dintre cele mai veritabile. „Marii inventatori, cei profesionişti, sunt interesaţi de cercurile de la Palatul Copiilor, pentru că nu mai au cu cine colabora. Această activitate a rămas în uitare, doar nişte naivi şi pasionaţi cum suntem noi se mai ocupă. Cultivăm această stare de nelinişte şi suntem mulţumiţi de rezultate, am fost invitaţi la saloane internaţionale de invenţii, am obţinut şi câteva premii, iar anul trecut am primit şi medalii de aur pentru tot efortul nostru“, a spus Colbu. Unul dintre cei mai pasionaţi inventatori de la Palatul Copiilor din Iaşi este Coţofan Gabriel de 17 ani, care a inventat un „Dispozitiv experimental pentru aplicaţii de înaltă tensiune“ pe care îl descrie astfel: „L-am conectat la o cameră de ionizare, ionizează aerul şi produce ozon. Ozonul ne protejează de radiaţii; stratul de ozon este aproape distrus. Aparatul este foarte bun şi pentru organism. Am mai inventat un măsurător de lungimi cu ultrasunete, care este destinat aplicaţiilor unde oamenii nu pot pătrunde, foarte aplicabil“. Gabriel Coţofan a spus că inventica „e pasiunea mea de când eram mic, prima mea invenţie a fost la nouă ani: un circuit basculant cu două becuri care se aprindeau unul după altul. Eu cred că invenţiile sunt importante, pentru că ne ajută în viaţa de zi cu zi“. Gabriel spune că unele din ideiile sale au fost inspirate de filme, mai ales SF; aşa s-a gândit la „un laser care arde diferite chestii, inspirat din «Star Gate Atlantis»“. O altă idee sugerată de filme este cea care l-a făcut pe Gabriel să îşi imagineze un dispozitiv pentru levitaţie: „lucrez la asta, cred că ar putea să fie gata cam peste o lună“. O altă inventatoare, Diana Atasiei, de 14 ani, a creat împreună cu o colegă „un robot care este foarte util în construcţii, pentru finisarea exterioară a clădirilor, face o grămadă de lucruri, poate şi să spele geamurile. Acest robot, care poate ajunge la etaje înalte, poate să fie comandat şi de la un calculator. Stai acasă la calculator, iar robotul poate să lucreze singur. Ideea aceasta a venit ca soluţie la o tema propusă de domnul profesor“. În momentul când a inventat dispozitivul, Atasiei Diana şi colega Gheaţă Sorina erau în clasa a VII-a. O altă inventatoare, Iolanda Călin, de 14 ani, şi-a prezentat „Casa din vis“: „Cred că artiştii au nevoie de o anumită lumină, iar «Casa din vis» poate să ofere această lumină, care este mai puternică şi care îl poate ajuta pe artist la deosebirea culorilor. Casa este pe o platformă care se roteşte ca o floarea soarelui, este făcută din sticlă, lumina pătrunde în casă şi este filtrată. Mă interesează să fac lucruri care să polueze mai puţin şi care să fie mai bune pentru mediu“. ▲ „Copiii talentaţi trebuie să fie promovaţi“ Ion Sandu, multilaureat al saloanelor de inventică internaţionale, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă, departamentul de restaurare - conservare a Universităţii „Al. I. Cuza“ şi organizator al expoziţiei, ne-a declarat: „Am ţinut să fie prezenţi la acest salon foarte mulţi copii. De mulţi ani îl promovez pe Bogdan Colpoş, l-am sprijit moral şi l-am promovat în ultimii cinci ani la toate marile saloane. Bogdan este deja Cavaler al Meritului Inventiv conferit de Regatul Belgiei. Copiii talentaţi trebuie să fie promovaţi, pentru că în inventică vorbim despre o genă, cea a creativităţii înnăscute, care trebuie educată, formată. Totdeauna, pentru cursurile de inventică este necesară o selecţie, deoarece nu poate oricine să fie inventator. Multe universităţi tehnice din ţară sprijină activităţile de acest gen în rândul studenţilor, Iaşul fiind recunoscut drept pol al inventicii. La Cluj este un mare animator, profesorul Radu Munteanu, rectorul Universităţii Tehnice, care spunea, cu mulţi ani în urmă, că îşi doreşte să facă ceea ce am realizat noi la Iaşi. Domnia sa are marele merit că a reuşit să organizeze în ultimii ani, la Cluj, saloane de inventică de înaltă ţinută. Ceea ce mi-am dorit să confer Salonului de la Iaşi este acea ţinută academică şi formulă de reprezentare pe care o au saloanele de la Bruxelles, Moscova, Geneva“. În alte ţări sunt şcoli sau programe speciale pentru dezvoltarea creativităţii, dar „în învăţământul românesc nu se poate vorbi de creativitatea tehnică, există doar cercuri ale unor profesori pasionaţi de inventică, dar nu putem vorbi de şcoli precum cea de la Chişinău, unde există un liceu de inventică şi creativitate, «Prometeu». Peste tot în Europa, America şi Asia sunt şcoli de inventică, mai ales private, care folosesc programe de creativitate tehnică. Una dintre ţările participante la Salon, Iranul, are o şcoală care îi învaţă pe copii să devină specialişti în protecţia împotriva focului, implicând tot felul de mijloace şi metode creative. Copiii noştri au un potenţial creativ deosebit, în schimb, nu există programe de studiu adecvate. Mai mult, programele din şcoală nu includ două discipline foarte importante: una este istoria ştiinţei, în care ar trebui să se sublinieze şi contribuţiile româneşti în ştiinţă şi tehnologie, iar cealaltă ar trebui să fie istoria artei şi culturii, care să prezinte marii artişti români şi străini, care, prin contribuţiile lor, au condus la dezvoltarea societăţii umane şi a vieţii spirituale“, a spus profesorul Ion Sandu. Copiii au potenţial creativ, dar ar trebui să fie şi atraşi spre acest gen de activitate. „Pe copii îi atrage, în primul rând, plăcerea creaţiei, iar şcoala şi mentorii oferă un cadru ce leagă copilul de atelier, laborator sau bibliotecă. Decât să fie victima străzii, mai bine să fie atras de studiu şi creaţie. Atunci când un copil realizează că a făcut primii paşi în consolidarea unei idei, în urma aprofundării literaturii în domeniu, se poate naşte o pasiune care îl va ghida toată viaţa. Multe idei vin din lecturi, din literatură sau chiar din practica de zi cu zi. Copiii sunt foarte receptivi şi ingenioşi, dar ei trebuie stimulaţi“, aşa cum consideră profesorul Ion Sandu. Un exemplu de pepinieră a inventatorilor sunt cluburile copiilor. „La Palatul Copiilor din Iaşi este un grup de profesori inimoşi care încearcă, de aproape 30 de ani, să stimuleze demersul creativ al copiilor. Nu este uşor ce fac aceşti profesori, ei adună copii de la clasele mici până la clasele de liceu, iar armonizarea unor nivele de vârstă şi capacitate de înţelegere diferită nu este uşoară. M-aş bucura să existe profesori ca la Palatul Copiilor şi în şcoli. Copiii visează şi se consumă pentru o idee deosebită, pentru un demers constructiv. Inventica este o activitate creativ-formativă, cu valenţe deosebite în educarea tinerei generaţii“. Pentru stimularea creativităţii tehnice, Ion Sandu ar sugera doamnei ministru Ecaterina Andronescu, „pe care o consider un dascăl desăvâşit, să acorde o mai mare atenţie programelor analitice legate de activităţi creative, atât creaţia artistică, cât şi cea tehnică. Copiii au nevoie de educaţie fizică, de limbi străine, de calculator, dar au nevoie şi de bucuria creativităţii tehnice şi artistice, de mai multe ore de desen, ore tehnologice, istoria artei, istoria tehnologiei, a ştiinţei şi, bineînţeles, de istoria României“. Fără o atenţie mai aplicată, acest domeniu, al creativităţii tehnice, nu se poate dezvolta. „Educaţia trebuie să privească în viitor şi să stimuleze tinerele talente şi copiii supradotaţi. Este foarte important să îi facem să-şi dorească să se împlinească profesional în ţara lor, să înceteze exodul de talent şi inteligenţă peste hotare. Sunt de acord cu plecarea lor la studiu în alte şcoli din lume, deoarece schimbul de experienţă amplifică capacitatea lor creatoare, dar cadrul lor optim de desăvârşire este aici. Excelenţa şi realizările deosebite ale dascălilor, recunoscute pe plan internaţional, ar reprezenta una dintre laturile acestui cadru, care îi face pe tineri să fie încrezători în formaţia lor“, a mai spus Ion Sandu.