Corul „Timotei Popovici”, peste un secol de tradiție și artă muzicală

Sfințirea Catedralei Mitropolitane „Sfânta Treime” din Sibiu, la 30 aprilie/13 mai 1906, a însemnat și nașterea unuia dintre cele mai apreciate coruri bisericești din Transilvania. De atunci, duminică de duminică și la sărbătorile mari, în măreața catedrală sibiană răsună frumoasele cântări interpretate de Corul „Timotei Popovici”.

Mult dorita catedrală ortodoxă din Sibiu aducea comunității românești de aici și un cor pe măsura măreției lăcașului de cult ce se ridica la început de secol XX, în inima cetății transilvănene. Marele profesor, muzician, compozitor și dirijor Timotei Popovici a știut de la început să ofere personalitate și unicitate corului, pe care l-a condus din 1906: interpretare sobră, așezată, liniștită, presărată cu momente de virtuozitate artistică. Această interpretare aparte a cântărilor din repertoriul său a fost păstrată, de-a lungul timpului, și este marcă proprie a corului de la Sibiu, ușor de recunoscut și sursă de inspirație pentru alte coruri din Transilvania.

Corul „Timotei Popovici” își are originea în vechiul cor al bisericii grecești din Sibiu, pe locul căreia s-a ridicat actuala Catedrala Mitropolitană. Corul bisericii grecești era format din elevi de la Institutul Teologic-Pedagogic din Sibiu, iar din 1899 avea să fie condus de Timotei Popovici. După sfințirea noii catedrale, corul și-a schimbat forma și devenea, din 1922, un cor mixt, alcătuit din credincioși din Sibiu. În trecut, corul număra chiar și 200 de membri, în mare parte amatori, iubitori de muzică bisericească, pe care marii dirijori au știut să-i îndrume și să-i formeze în arta corală.

Până în 1940, corul a fost condus de Timotei Popovici și a fost mereu apreciat pentru intepretarea deosebită pe care o dădea cântecelor religioase sau patriotice. „S-a bucurat de aprecieri unanime, pentru puterea expresivă pe care izbutea s-o dea cântecelor interpretate ca dirijor. Cele patriotice însuflețeau până la entuziasm, cele idilice sau pastorale înviorau sufletul, potrivit conținutului lor emoțional, cele religioase creau atmosferă de biserică, chiar cântate într-o sală de concert”, avea să spună preotul, profesorul și compozitorul Gheorghe Șoima despre maestrul său, Timotei Popovici, și despre corul condus de acesta. Din 1940 și până în 1985, corul a fost condus de Gheorghe Șoima și marele merit al acestuia a fost de a păstra linia interpretării impusă de Timotei Popovici.

Concerte coral-simfonice

Corul „Timotei Popovici” a fost dirijat de-a lungul vremii de profesori de muzică bisericească de la Institutul Teologic/Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu, cum ar fi Ion Popescu, pr. Vasile Grăj­dian, pr. Sorin Dobre, dar și de alți muzicieni. Păstrându-se această tradiție sibiană ca dirijorul corului să fie profesor de muzică la Facultatea de Teolgoie Ortodoxă, corul este dirijat în prezent de pr. lect. univ. dr. Dan-Alexandru Streza, cadru didactic la prestigioasa instituție de învățământ teologic, întemeiată de Sfântul Andrei Șaguna. Corist încă de la vârsta de 12 ani, preotul Dan-Alexandru Streza a reușit în ultimii ani să impună un repertoriu vast, atât bisericesc, cât și laic, dar și interpretarea aparte care a făcut celebru Corul „Timotei Popovici” în trecutul său.

Cea mai frumoasă colaborare avută de coriștii sibieni cu alte coruri și orchestre a dus la organizarea unor evenimente muzicale de răsunet. Pe 16 mai 2015, în colaborare cu orchestra elveţiană „Il mosaico” din Wattwil și cu Corul „Codex Apulum” din Alba Iulia, Corul „Timotei Popovici” a reușit o intepretare remarcabilă, intens apreciată de sibieni, și nu numai, a Oratoriului bizantin de Paşti „Patimile şi Învierea Domnului”, de Paul Constantinescu. Tinerii muzicieni ai Liceului de Muzică din Wattwil şi ai Academiei de Muzică Toggenburg, Elveţia, au fost dirijaţi de prof. Hermann Ostendarp, iar corurile au fost pregătite şi dirijate de prof. Iosif Fiţ, pr. Nicolae Topîrcean şi pr. Dan-Alexandru Streza. „Am reușit să interpretăm și Oratoriul bizantin de Crăciun de Paul Constantinescu. De asemenea, în colaborare cu Asociația «Opera Vox» din Cluj, am făcut Requiem-ul Parastas de Marțian Negrea și chiar opera Nabucco de Giuseppe Verdi, într-un turneu la Sibiu, Brașov și Alba-Iulia. Toate au fost lucrări vocal-simfonice ample și complexe, dar deosebit de înălțătoare”, ne-a spus pr. lect. univ. dr. Dan-Alexandru Streza.

În anul 2016, când corul sibian a împlinit 110 ani de existență, la Catedrala Mitropolitană din Sibiu avea să fie organizat un festival coral de excepție. Publicul sibian asculta atunci coruri din mai multe orașe ale Transilvaniei și se bucura de frumusețea aparte a cântării vocale, armonizată pe voci mixte și nu numai.

Proiectul „Lumină și Armonie”

În preajma hramului Catedralei Mitropolitane, la praznicul Sfintei Treimi, Corul „Timotei Popovici” organizează, an de an, ample manifestări, în cadrul proiectului „Lumină și Armonie”. Primul eveniment este concertul educativ „Corul și importanța lui în comunitate”, prin care se urmărește o prezentare pedagogică a muzicii corale și asigurarea formării viitorilor membri ai muzicii corale din Sibiu.

Corul „Timotei Popovici” încearcă de fiecare dată să se apropie de copii, dar și de adolescenți și de adulți, și să prezinte într-un mod viu și atractiv câteva din culisele organizării și activității unui cor mixt într-o comunitate. Este exemplificat rolul formativ, din punct de vedere artistic, dar și social, pe care un cor îl are pentru publicul său.

Tot din proiectul „Lumină și Armonie” face parte și Festivalul „Corul «Timotei Popovici» la ceas aniversar”. Festivalul adună an de an coruri din Sibiu și din alte localități, pentru a promova cântarea corală românească și parteneriate între diferite formații corale. Au cântat la Sibiu Corul „Anastasis” al Catedralei Episcopale din Deva, dirijat de Paul Dorin Kladni, Corul „Sfinții Arhangheli” al catedralei din Mediaș, dirijat de Ovidiu Moldovan, Corul „Armonia” al Casei Municipale de Cultură din Turda, dirijat de pr. Sebastian Zahan, Corul de Cameră „Voces” din Oradea, dirijat de lect. dr. Carmen Rus, Corul de Cameră al Univer­sității „Lucian Blaga” din Sibiu, dirijat de pr. lect. dr. Sorin Dobre, Corala „Șaguniana” a Protopopiatului Sibiu, dirijată de pr. Alexandru Szasz, și multe alte coruri.

„Acest festival își dorește să aducă un plus de bucurie în sufletele credincioșilor. Suntem recunoscători că am reușit să creștem an de an și reușim să ducem mereu mesajul slujbelor dumnezeiești prin cântare către toți credin­cioșii”, ne-a mai spus pr. Dan-Alexandru Streza. În prezent, corul sibian numără aproximativ 60 de membri, iar mulți dintre ei s-au licențiat la Facultatea de Teologie din Sibiu, la specializarea Muzică bisericească. Înființată acum câțiva ani, această specializare formează coriști, muzicieni, cântăreți bisericești și viitori profesorie de muzică din școli.

„Aici este acasă”

Pentru coriștii Catedralei Mitropolitane din Sibiu, cântarea bisericească este, în primul rând, modul lor de a-L cinsti pe Dumnezeu. Mai apoi, înseamnă cultivarea talentului muzical, al dragostei față de frumos și față de Biserica străbună. A fi corist înseamnă, însă, și multă muncă, mult studiu, dar satisfacțiile sunt pe măsură. Iată ce ne-au mărturisit câțiva membri ai Corului „Timotei Popovici” din Sibiu:

 „Sunt în cor din anul 2017. Am cântat multă vreme în Corul «Caedonia» din Sibiu și în alte grupuri corale, însă cu părintele Dan-Alexandru Streza vorbeam de ceva vreme, a cântat și sfinția sa în Corul «Caedonia» o vreme și m-a tot rugat să vin să cânt în corul catedralei, dar mereu îi spuneam că nu am curaj. Cântam într-un alt cor la o biserică, acum 20 de ani am cântat într-un alt cor, la o altă biserică, dar nu m-am simțit atât de legată de o anumită biserică. Mi-a spus părintele Dan că va face Oratoriul de Crăciun și m-a rugat să vin să ajut, i-am cerut partiturile să le studiez peste vară, în vacanță. Mi-a spus să vin într-o duminică dimineața la catedrală, sus, la cor, am venit prima săptămână am stat în anticameră, a doua săptămână am venit, m-au văzut fetele, m-au băgat cu forța în cor și n-am mai plecat de atunci și nici nu voi mai pleca. Aici este acasă. A mai fost un loc «acasă» pentru mine, dar nu-l voi mai regăsi acel loc niciodată. Este acasă în sensul în care este libertate totală, nu este nimic condiționat, totul se face la buna ta alegere, dacă vrei vii, dacă nu poți, nu vii, nimeni nu te ceartă, nimeni nu te obligă, și îmi place, îmi plac oamenii, îi iubesc, este o mare familie, se fac foarte multe lucruri împreună, ceea ce contează foarte mult și încerc să mă implic în cât de multe proiecte pot și am disponibilitatea și timpul să le fac. Nu aș mai pleca și încerc să-i conving și pe alții să vină.” (Ana Maria Ilieș)

„Sunt în cor din 2004, deci am un pic de experiență. De când sunt în cor mi-am găsit locul în Biserică. Mergeam ba la o biserică, ba la alta…, aici mi-am găsit locul și Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru toate. Este un cor foarte unit. Rar găsești coruri în care să fie așa unitate și atâta armonie. Aceasta o datorăm dirijorului nostru, părintele Dan-Alexandru Streza, care ne ține uniți și știe cum să ne ia pe fiecare în parte. Este un lucru foarte mare. Atunci când sunt la cor, mă simt mai aproape de Dumnezeu și mulțumim că avem posibilitatea să Îi cântăm lui Dumnezeu. Ce este mai frumos decât să-I cânți lui Dumnezeu? Este cel mai frumos lucru.” (Maria Rodica Hândoreanu)

„Cânt aici de anul trecut din noiembrie. Părintele Dan-Alexandru Streza preda muzică la liceul unde am învățat și venea în fiecare joi să ne ajute la strană, la capela liceului. Îmi place foarte mult că Îl putem slăvi pe Dumnezeu prin cântare, să cântăm din tot sufletul și să ne bucurăm, îmi place foarte mult de părintele Dan, este foarte drăguț cu noi, este cumsecade și îmi place cum ne dirijează. Colectivul este foarte primitor. La început mi s-a spus să stau la tenori, dar nu am voce de tenor și mă chinuiau, dar apoi am fost sfătuit să trec la bas și acolo am fost primit foarte bine și m-au sfătuit și ajutat cum să cânt. Este greu de descris în cuvinte ceea ce simt atunci când cânt în cor. Am avut o perioadă în care am fost îndepărtat de Dumnezeu și eram pierdut, dar prin mai multe încercări Dumnezeu m-a adus tot mai aproape de El și aici mă simt ca acasă, când cânt mă simt bucuros și calm și sunt sigur că Dumnezeu mă aude atunci când îi cânt.” (Gheorghe Mădălin Constantin)