Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Reportaj Creativitatea românilor în vreme de pandemie

Creativitatea românilor în vreme de pandemie

Data: 15 Mai, 2020

În perioada cât au fost nevoiți să stea în izolare, mulți români s-au dovedit deosebit de inventivi. Dacă știm să ne folosim creativitatea, aceasta ne poate deschide calea către noi orizonturi. Românii au devenit extrem de creativi, motivați fiind de aspirația de a depăși cu bine situația excepțională în care ne aflăm cu toții, precum și din dorința de a-i ajuta pe semeni.

Mulți tineri și-au pus la lucru cunoș­tințele și potențialul creator și au realizat adevărate invenții, cum sunt: izoleta românească, primul ventilator mecanic, viziera de Suceava, robotul pentru dezinfecție și sterilizare, vaccinul anticoronavirus de la Timișoara. Toate acestea și multe altele arată, pe de o parte, cât sunt de creativi românii, iar pe de altă parte relevă și cât de repede se pot mobiliza atunci când sunt motivați de vremurile de criză, dar și de empatie și solidaritate. Aceste invenții 100% românești sunt importante pentru fiecare dintre noi. Voi prezenta în rândurile următoare doar două dintre acestea, care mi-au atras atenția prin faptul că pentru realizarea lor a fost nevoie de colaborarea unor specialiști din mai multe domenii. 

Primul ventilator mecanic

Ventila TN sau primul ventilator mecanic a fost realizat de un grup format din zeci de voluntari (ingineri, medici, manageri și studenți) din Timișoara, sub coordonarea lui Radu Ticiu. Aceștia au proiectat un ventilator mecanic, care a trecut testul de funcționare, fiind primul prototip inventat de români. Dacă dispozitivul va fi omologat, atunci marii producători auto precum Dacia, Ford sau Renault, prin imprimantele 3D, vor putea să producă ventilatoare mecanice.

Robotul pentru dezinfecție și sterilizare

O companie tehnologică din București a transformat ultimul lor robot, TUG - platformă robotică autonomă de transport pentru depozite inteligente, în primul robot de dezinfecție și sterilizare produs în România. Poate evita obstacole fixe sau mobile și poate naviga pe orice suprafață complet autonom sau operat de la distanță. E dotat cu tuburi fluorescente UV-C cu flux ridicat și poate distruge orice bacterie, virus sau agent patogen prin acțiunea radiațiilor ultraviolete asupra ADN-ului și ARN-ului. Pentru o producție de masă are nevoie de teste, omologare și finanțare.

„Izoleta educațională”

Profesorii din învățământul românesc s-au trezit, de pe o zi pe alta, că trebuie să lucreze on-line cu elevii lor. Și au reușit să fie creativi și să îi țină pe elevi aproape de învățătură. Dascălii români au găsit cele mai inedite metode de a face educație. În orașe, acolo unde elevii au acces la internet, laptop, calculator, tabletă și telefon, se lucrează pe cele mai variate platforme on-line: Zoom, Google Drive, G Suite, Meets, Cisco Webex etc. Folosind tehnologia, curiozitatea naturală a copiilor este stimulată cu ajutorul exercițiilor propuse de profesori și învățători, astfel încât ei învață fără să simtă asta. Elevii au devenit mai ­autonomi și responsabili de propriul lor proces de învățare. În același timp, fiind utilizatori de tehnologie, capătă deprinderi de analiză a proceselor digitale.

Dar peste 250.000 de elevi din România sunt în situații critice, acolo unde copiii nu au acces la internet și tehnologie, materialele și fișele de lucru au fost trimise prin poștă sau în unele sate copiii au primit lecțiile la magazinul sătesc. La aceste întâlniri nu lipsesc micile cadouri, pentru a-i ține astfel aproape pe copii. Multe comune au renunțat la alte investiții și au cumpărat tablete pentru elevi. Unii profesori au apelat la sponsorizări, pentru a-i ajuta pe elevii aflați în impas. Unii se conectează pe telefonul părinților, atunci când aceștia îl pot oferi. Este tulburătoare mărturia unei eleve de clasa a VIII-a, care învață folosind telefonul mamei, după ce aceasta se întoarce de la serviciu, adică după ora 18. Spune că lucrează pentru a-și face temele uneori și până la ora 3 a dimineții. Cu toate acestea, nu se teme de coronavirus și are speranța că va trece cu bine examenul. 

„Izoleta educațională” este un concept lansat în luna aprilie de către blogul academic https://www.sucitoruldeminti.ro, coordonat de Anca Nedelcu, prodecan la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității București. Multe informații transmise prin intermediul acestui site au pus în valoare creativitatea dascălilor români, motivați de dorința de a învăța chiar și în vreme de pandemie: „Nu uitati: carantina dintre pereți e necesară, carantina minții e periculoasă!”, a scris pe site prof. Anca Nedelcu.

Artiștii, între izolare și comuniune

Artiștii, fie că sunt pictori, muzicieni, actori etc., s-au mobilizat în mod creativ. Multe spectacole au fost postate spre vizionare on-line. Am văzut, astfel, spectacole de operă, balet și teatru de pe marile scene ale lumii, pe care altfel nu aș fi avut posibilitatea să le văd. Am urmărit scurte scenete filmate în casele actorilor cu subiect scris despre aceste vremuri pe care le trăim. De asemenea, mulți cântăreți au realizat piese cu tematică actuală. 

Iar pentru că bisericile sunt închise, una dintre inițiativele care mi-au atras atenția a fost cea a arhidiaconului Mihail Bucă, protopsalt care a interpretat o cântare închinată Maicii Domnului, adunând 100 de psalți pe platforma Zoom. Aceștia proveneau din orașe precum București, Iași, Constanța, Cluj, Craiova, Baia Mare, Alba Iulia, Tulcea, Brașov, așa că întreaga țară a participat la această rugăciune.

Multe dintre creațiile inspirate de coronavirus au devenit virale pe internet, de la ­cocktailuri și prăjituri până la căști și bijuterii. Cei care s-au convertit în artiști în această perioadă de pandemie au adaptat aspectul ­și numele virusului microscopic pentru a se amuza, dar și pentru a informa lumea. Astfel, unii cofetari și comercianți și-au dovedit creativitatea în vreme de coronavirus.

Muzeele și media s-au adaptat perioadei de izolare

Muzeele s-au reinventat, nu doar că au permis publicului accesul on-line în galeriile lor, dar au recurs la multe alte activități creative. Una dintre acțiunile la care a apelat Muzeul Municipiului București a fost studierea documentelor din arhive. Specialiștii au pus în valoare documente, hărți, fotografii, care altfel ar fi rămas încă mult timp neexploatate.

Mass-media s-a reinventat în ultimele două luni. Multe emisiuni de radio și televiziune se realizează din izolare prin diverse platforme on-line. Am văzut reporteri care au transmis din sufrageria ori bucătăria căminului lor.

De la produse cosmetice ­la dezinfectant

Compania clujeană, a cărei principală activitate se baza pe conceperea de cosmetice, în prezent produce o anumită categorie de ­dezinfectant atât de necesar în pandemie. În timp ce unii comercianți se uită la marfa de pe stoc, alții vând mai mult ca niciodată. Pentru că balconul a devenit esențial în aceste zile de pandemie, oamenii izolați în propriile case și-au folosit creativitatea și au amenajat adevărate oaze. Mulți au cumpărat scaune, canapele și măsuțe pentru exterior, decorațiuni și multe flori. Vânzările la acest capitol au crescut în magazinele on-line și cu 50%. Românii și-au amenajat în stil italian terasele caselor sau magaziilor, concepând un loc plăcut unde stau la aer. 

Vedem astfel că românii și-au pus în valoare potențialul creativ, fiind puternic motivați de situația de criză prin care trecem. 

Citeşte mai multe despre:   pandemie  -   coronavirus  -   aparatura medicala