▲ Astăzi, Biserica îl sărbătoreşte pe Cuviosul Antonie cel Mare, întemeietorul monahismului ▲ Mai multe biserici din ţară sunt închinate primului monah creştin ▲ Sfântul Antonie cel Mare este mult mai cunoscut şi mai cinstit în sudul ţării, în special în Ţara Românească ▲ În bisericile ortodoxe, aseară s-a oficiat slujba Vecerniei, iar astăzi credincioşii merg la Sfânta Liturghie ▲
Parohia „Înălţarea Domnului“ din cartierul Drumul Taberei - Bucureşti îşi serbează astăzi hramul bisericii. Biserica mare a parohiei care se află în construcţie este închinată Înălţării Domnului, însă biserca cea mică în care se ţin slujbele astăzi este ocrotită de Sfântul Antonie cel Mare.
Această parohie s-a înfiinţat în anul 1996, iar pe 5 iunie 1997 s-a oficiat, sub cerul liber, prima Sfântă Liturghie, în prezenţa a 20 de credincioşi. „Înainte a fost o asociaţie pentru construirea Bisericii «Înălţarea Domnului» condusă de vrednicul de pomenire, părintele Ioan Panaite. El s-a ocupat de dobândirea terenului, pentru că terenul a fost cesionat pe 99 de ani de Primăria Capitalei. Şi au început demersurile pentru înfiinţarea parohiei, dar, din păcate nu a apucat să înfiinţeze parohia. Când am preluat eu, aici nu era decât teren viran. Parohia aceasta s-a desprins din Parohia Militari 2 şi o parte din Militari 1. În â97, pe 5 iunie am făcut prima slujbă aici, pe câmp. Nu era absolut nimic. Pe 12 iunie 1997, am început construcţia acestei biserici, care a fost gata în numai trei luni de zile“, ne-a explicat preotul paroh Constantin Mişu.
În proiect, construirea unui aşezământ social
Biserica „Sfântul Antonie cel Mare“ a parohiei „Înălţarea Domnului“, din Aleea Valea Boteni nr. 7, Sector 6, care este compusă din aproximativ 1200 de familii, adăposteşte părticele din moaştele Sf. Pantelimon şi ale Sf. Antonie cel Mare. Pe lângă programul liturgic obişnuit, în fiecare marţi, la parohie se citeşte Acatistul Sf. Antonie cel Mare şi rugăciuni pentru diferite trebuinţe. În aceeaşi zi, după amiază, se săvârşeşte sfinţirea cea mică a apei.
Prin enoriaşii ei şi sub directa coordonare a Comitetului Parohial, de-a lungul vremii, parohia a organizat mai multe activităţi cu scop caritabil. Au fost ajutate famiile nevoiaşe, atât prin donaţii în bani, cât şi prin obiecte de îmbrăcăminte şi prin alimente. Medici voluntari din parohie au oferit, gratuit, consultaţii pentru membrii famiilor nevoiaşe. Totodată, copiii acestor familii au beneficiat de lecţii suplimentare (meditaţii), oferite de profesori ai Şcolii Generale 176 din Bucureşti. Au fost organizate excursii şi tabere gratuite pentru copiii famiilor nevoiaşe, precum şi pelerinaje gratuite pentru batrânii de la Azilul „Floarea Roşie“ din cartierul Militari. În fiecare sâmbătă, după Vecernie, în Biserica „Sf. Antonie cel Mare“ se ţin cursuri de cateheză cu credincioşii.
Ca proiect de viitor, parohia intenţionează construirea unui aşezământ social ortodox, care să cuprindă un centru pentru copii cu dizabilităţi şi un cămin de bătrâni.
Părintele paroh a ţinut să le mulţumească tuturor celor care sprijină parohia, menţionându-l în mod deosebit pe profesorul de matematică Adrian Popescu. Datorită acestuia, care este şi consilier la Primăria Sectorului 6, parohia „a primit de la Primărie, pentru construcţia bisericii în 2006, 160.000 RON, iar în 2007, 290.000 RON. Tot în 2007, în decembrie, am primit din partea Guvernului, prin Secretariarul de Stat pentru Culte, 200.000 RON“, a mai spus părintele.
O asociaţie în scop caritativ
Pentru desfăşurarea în mod organizat a ativităţilor filantropice, în martie 2007, în cadrul parohiei s-a înfiinţat Asociaţia Culturală Creştin Ortodoxă „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“. Asociaţia urmăreşte dezvoltarea de programe cu caracter socio-umanitar şi cultural, care să cuprindă organizarea de conferinţe, mese rotunde, seminarii, cursuri şi ateliere atât pe teme religioase cât şi socio-culturale. De asemenea, asociaţia a fost înfiinţată şi în vederea organizării şi desfăşurării unor programe de vacanţă pentru toate categoriile de vârstă, pe domeniile de activitate ale asociaţiei (tabere şi excursii cu caracter cultural - religios, pelerinaje), precum şi în vederea organizării a altor manifestări culturale şi educative, pe cont propriu sau în colaborare cu alte instituţii.
În contextul celor de mai sus, de Crăciun, în 2007 prin campania „Simplitatea gestului…!“, Asociaţia Culturală Creştin-Ortodoxă „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, împreună cu parohia de care aparţine au reuşit să aducă un dram de bucurie copiilor cu dizabilităţi ai Căminului „Sfântul Andrei“ din cartierul Drumul Taberei. Copiii au primit îmbrăcăminte, un televizor color, două casetofoane, rechizite şcolare şi altele. În sprijinul eforturilor depuse s-au alăturat şi copii ai Şcolilor Generale nr. 176 şi 206 din acelaşi cartier, care au adus îmbrăcăminte, jucării şi dulciuri. Credincioşii care doresc să vină în ajutorul celor aflaţi în nevoi, pot ajuta asociaţia, depunând bani în contul: RO78RNCB007 7071663180001(BCR).
▲
Zi de hram în toată Moldova
În Iaşi există o singură biserică (foto) ce îşi serbează principalul hram la ziua Sfântului Antonie cel Mare, 17 ianuarie. Parohia „Sf. Antonie cel Mare“ din Iaşi s-a înfiinţat în anul 2003 şi este păstorită de părintele Ionel Roată. Această parohie este formată din aproximativ 2.000 de credincioşi, foşti enoriaşi ai parohiei „Sf. Voievozi“ - Frumoasa, care s-a desfiinţat la 1 februarie 2002 pentru a se reînfiinţa Mănăstirea Frumoasa. Piatra de temelie a Bisericii „Sf. Antonie cel Mare“ a fost pusă la 26 august 2003, iar la 28 septembrie în acelaşi an a fost săvârşită prima Liturghie. Cel de-al doilea hram al bisericii este „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul“, sărbătorit la 24 iunie. Actuala biserică a parohiei „Sfântul Antonie cel Mare“ s-a ridicat din banii credincioşilor şi ai altor binefăcători, datorită frumoasei legături dintre parohul acestei biserici, părintele Ionel Roată, şi enoriaşii săi. Biserica este deschisă zi şi noapte, încât datorită astmosferei de rugăciune, ea este foarte căutată de credincioşi.
Biserica lui Cuza - „Biserica misionară“
Tot astăzi, îşi serbează cel de-al doilea hram Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ - Vulpe din Iaşi. Această biserică a fost construită de breasla blănarilor, din iniţiativa şi în timpul lui Gavriil Vulpe, de unde şi numele. Biserica din lemn a ars la 1832 şi a fost reconstruită din temelii, din zid de un vătaf al timpului, Antonie Cobălcescu. Până în anul 2005, biserica nu a suferit lucrări ample de renovare şi nici nu a fost vreodată pictată. În ultimii ani, de când paroh este pr. Mihail Grigoraş, biserica a fost renovată în interior şi exterior.
O altă biserică aflată astăzi în sărbătoare este Biserica „Sf. Cuv. Parascheva“ - Mitocul Maicilor din Iaşi care îşi serbează cel de-al doilea hram. La Biseria misionară „Mitocul Maicilor“ slujesc pr. prof. dr. Petre Semen şi pr. Enache Tocilă Sibianu. „Mitocul Maicilor“ din Iaşi a fost ridicată la 1792 din banii meşteşugarilor şi ai negustorilor care locuiau pe atunci în această zonă a oraşului, numită Muntenimea de Sus. I se spune „Mitocul Maicilor“ pentru că în chiliile din jurul Bisericii au vieţuit călugăriţele mutate de la Mănăstirea Socola, în 1803, când s-a înfiinţat seminarul teologic. Până la secularizarea averilor mănăstireşti, biserica se afla în administraţia Mănăstirii Văratec, iar între 1864 şi 1892 a fost trecută în administraţia oraşului Iaşi. Biserica nu are parohie, funcţionând ca biserică misionară.
Potrivit tradiţiei, Biserica „Mitocul Maicilor“ se mai numeşte şi „Biserica lui Cuza“, fiindcă făcea parte din curtea palatului domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi slujea drept capelă sau biserică a studenţilor, deoarece aici se închinau adesea studenţi şi cadre universitare.
Astăzi este zi de hram hram şi la Botoşani. Anul acesta, parohia „Sf. Antonie cel Mare“ din Botoşani împlineşte 10 ani de existenţã. Biserica „Sf. Antonie“ se află în construcţie. În judeţul Suceava există o singură parohie ocrotită de întemeietorul monahismului.
▲
Hram la cea mai veche biserică din Bucureşti
În centrul istoric al Bucureştiului, peste drum de vestitul Han al lui Manuc, se înalţă silueta impunătoare a unei biserici despre care puţini trecători ştiu că este cea mai veche biserică din Bucureşti (foto). În această biserică închinată Sfântului Antonie cel Mare şi-au spus rugăciunile domnitorii Mihai Viteazul, Matei Basarab, Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu şi alţi iluştri voievozi ai Ţării Româneşti din veacurile XVI-XVIII. Biserica este şi astăzi o adevărată bijuterie a artei vechi româneşti din zona istorică a Capitalei, intrată într-un amplu proces de restaurare.
Biserica „Sfântul Antonie cel Mare“ este cunoscută datorită icoanei făcătoare de minuni a Sfântului Antonie, dar şi datorită slujbelor speciale, care adună în fiecare marţi mii de credincioşi din Bucureşti şi din ţară.
În Bucureşti este astăzi sărbătoare şi la parohia Sfântul Antonie cel Mare din strada Jean Steriadi, cartierul Balta Albă, Sectorul 3. Parohia a fost înfiinţată în august 1996.
