Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Reportaj Credincioşii se pot ruga la moaştele Sfântului Ioan cel Milostiv la Biserica Postelnicu Fir

Credincioşii se pot ruga la moaştele Sfântului Ioan cel Milostiv la Biserica Postelnicu Fir

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Reportaj
Un articol de: Pr. Ioniță Apostolache - 03 Octombrie 2009

La capătul fostei străzi Postelnicu Fir, actuală a Înfrăţirii, în mijlocul unui cartier de blocuri masive, se înalţă frumoasa ctitorie a boierului Zamfir, biserica cu hramul „Sfinţii Trei Ierarhi“ sau Postelnicu Fir, aşa cum este cunoscută de craioveni, după numele prescurtat al ctitorului. Este una dintre bisericile de prestigiu ale Cetăţii Băniei, un loc în care nu puţini credincioşi vin pentru a se reculege, căutând să scape de vacarmul cotidian al oraşului. Biserica Postelnicu Fir se numără printre puţinele lăcaşuri de cult craiovene care şi-au păstrat pisania originală întreagă, ea existând şi astăzi la locul unde a fost aşezată de ctitori.

Boierul Zamfir a ridicat din temelie actuala biserică pe locul unei vechi bisericuţe de lemn, fiind ajutat de fiul său Iane, de fratele său Stan şi de nepotul lor logofătul Neagoe. Biserica a fost gata în anul 1814, fiind sfinţită de episcopul Galaction al Râmnicului şi Noului Severin. Acest eveniment a fost marcat de Dionisie Eclesiarhul care, între anii 1815-1820, scria pomelnicul bisericii, un preţios document care şi astăzi ne oferă datele cele mai sigure în legătură cu anul temeluirii şi cu cei care au ctitorit biserica. Printre numeroasele danii cu care a fost înzestrată biserica, în 1815 postelnicul Fir a donat un teren în afara târgului, la locul numit Crucea de Piatră, în vederea construirii unei noi biserici. În decursul timpului, scopul pentru care fusese destinat terenul donat de postelnicul Fir a fost trecut cu vederea, aici construindu-se o casă de toleranţă, iar mai târziu un târg pentru vânzarea animalelor. În cele din urmă, după aproape 200 de ani de la donaţie, mitropolitul Olteniei Nestor Vornicescu, reactualizând vechea năzuinţă a ctitorului Zamfir, a pus în anul 2000 piatra de temelie pentru biserica închinată Sfântului Calinic. Astăzi, dorinţa postelnicului este îndeplinită, biserica fiind aproape gata. Prin actul său de donaţie, cele două biserici au devenit simbolic surori, ele luând naştere din aceeaşi năzuinţă spirituală.

Şcoala particulară de la Postelnicu Fir

Pe lângă biserica Postelnicu Fir a funcţionat încă de la înălţarea ei o şcoală particulară. Existenţa şcolii este consemnată în pomelnicul bisericii scris de Dionisie Eclesiarhul, care spune că aici s-au făcut şi: „chilii pentru locuinţa preoţilor şi a dascălului spre învăţarea copiilor“. Între anii 1840-1850, la această şcoală a profesat dascălul Nicu Theodorescu, un simpatizant al metodei de studiu lancastriene, metodă ce va fi folosită şi pentru şcoala de pe lângă Biserica Hagii Enuşi între anii 1856-1880. Elevii dascălului Theodorescu erau selectaţi dintre copiii de negustori, însă dintre negustorii fruntaşi, aceştia putând plăti cât puteau. Pe lângă copiii înstăriţi mai erau primiţi, fără plată, 30 sau 40 de copii fără posibilităţi materiale, care erau susţinuţi de biserică. Până la 1850, citirea şi scrierea la şcoala de la Postelnicu Fir se făcea după abecedarul în limba chirilică, iar după 1850 s-a trecut la învăţarea în limba latină. După terminarea abecedarului se învăţa cartea de rugăciuni, iar în clasa a doua materiile de bază erau: catehismul, aritmetica, gramatica (etimologie şi sintaxă), noţiuni de contabilitate, geografie (cele cinci continente), istorie şi desen linear. Mai târziu, elevii de la Postelnicu Fir au învăţat după manualele scrise de Heliade Rădulescu şi Petrache Poenaru.

La şcoala Bisericii Postelnicu Fir disciplina era pe primul loc, şcolarii fiind pedepsiţi ori de câte ori erau indisciplinaţi sau nu-şi pregăteau temele. Era foarte greu, aproape imposibil, ca elevii să treacă în clasele superioare, dacă nu învăţau. Pentru că unii negustori doreau ca vlăstarele lor să înveţe nemţeşte; la Şcoala Postelnicu Fir a fost adus şi un profesor de limba germană.

Capelă construită după normele Uniunii Europene

Astăzi, la Postelnicu Fir vin foarte mulţi credincioşi, biserica devenind de-a dreptul neîncăpătoare. Pentru a rezolva această problemă, pr. Mihail Dincă, preotul paroh, împreună cu ceilalţi doi preoţi slujitori şi cu membrii Consiliului parohial, au hotărât construirea unei capele dotată după normele Uniunii Europene, care urmează să preia sarcinile bisericii celei vechi. Printre altele, la noua capelă din incinta Bisericii Postelnicu Fir se va putea oficia şi Sfânta Liturghie. „Datorită faptului că biserica în care ne aflăm a devenit neîncăpătoare prin numărul mare de credincioşi care vin aici în duminici şi de sărbători, am hotărât împreună cu Consiliul parohial construirea acestei capele care va respecta toate prevederile Uniunii Europene, dar, mai mult decât atât, a fost o dorinţă de a mai avea încă un spaţiu în care credincioşii să se poată reculege. Iniţial am gândit-o ca pe o capelă, dar ulterior am hotărât împreună cu enoriaşii din parohie să facem o a doua biserică, chiar în această curte“, a spus părintele Mihail Dincă, parohul Bisericii Postelnicu Fir.

Două lăcaşuri de cult într-o singură curte este unicat în oraşul Craiova, după cum a spus părintele paroh. „Cu toate că am întâmpinat unele mici dificultăţi pe la Comisia de Patrimoniu, dar până la urmă i-am convins şi a dat Dumnezeu să obţinem şi autorizaţia de la Primărie, aşa încât, iată-ne că suntem în faza în care fundaţia este 100% gata“, a mai spus părintele Dincă. Noua bisericuţă va avea o capacitate de aproximativ 120-130 de credincioşi, putând prelua cu uşurinţă o parte din serviciile bisericii-mamă. Pentru acest proiect îndrăzneţ, părintele Mihail a primit cel mai mare sprijin din partea credincioşilor săi, ei fiind în permanenţă alături de biserică şi înţelegând întotdeauna nevoile ei: „Tot ce am făcut am făcut prin forţe proprii şi cu ajutorul lui Dumnezeu. Dintotdeauna am fost alături de părintele nostru, pentru că el a înţeles în permanenţă ce e mai bine pentru noi şi pentru biserică. Suntem bucuroşi că putem sprijini construirea acestui sfânt lăcaş şi ştim că aici ne vom putea ruga şi vom putea să fim împreună cu Dumnezeu şi cu Sfinţii Săi Îngeri“, a spus doamna Ana, una dintre credincioasele de nădejde ale Bisericii Postelnicu Fir. Marea dorinţă a credincioşilor de aici este aceea de a sfinţi bisericuţa chiar în ziua hramului, de sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli din anul acesta: „Nădăjduim să finalizăm şi să sfinţim bisericuţa noastră chiar în ziua Sfinţilor Arhangheli, pentru a putea avea două sărbători în aceeaşi zi: sărbătoarea cinstirii Sfinţilor Îngeri şi ziua bisericuţei noastre“, a mai adăugat părintele Dincă.

Mâna ocrotitoare a Sfântului Ioan cel Milostiv, patriarhul Alexandriei

Încă din 1793, biserica de lemn care exista pe locul actualei biserici, aici, la Postelnicu Fir, s-a bucurat de cinstea de a găzdui mâna dreaptă a Sfântului Ioan cel Milostiv, patriarhul Alexandriei. Povestea aducerii cinstitelor moaşte sub acoperişul vechii biserici nu se cunoaşte în detaliu. Ceea ce se cunoaşte este faptul că în timpul domnitorului fanariot Gheorghe Caragea, Gheorghe Pitarul, una dintre rudele boierului Zamfir, a făcut mai multe călătorii în Orient, de unde s-a întors cu mâna dreaptă a Sfântului. La început moaştele au fost aşezate într-o raclă de lemn, dar, cu timpul, ea deteriorându-se, s-a simţit nevoia de a fi înlocuită cu una nouă. Şi de această dată solidaritatea credincioşilor de aici şi-a spus cuvântul. La iniţiativa părintelui paroh, credincioşii au contribuit financiar pentru ca mâna Sfântului Ioan să fie aşezată într-o raclă nouă. Momentan, moaştele sunt aşezate într-o raclă de argint aurit pe un postament cu baldachin. Este singura biserică din Craiova, în afară de Catedrala mitropolitană (în care se află moaştele Sfinţilor Serghie şi Vah, ale Sfintei Muceniţe Tatiana şi ale Sfântului Nifon), care are moaşte de sfinţi. Foarte mulţi dintre credincioşii care vin aici şi se roagă cu credinţă la sfintele moaşte au primit ajutorul aşteptat: „Prin lucrarea lui Dumnezeu avem acest mare privilegiu să ne bucurăm de prezenţa sfinţitoare şi tămăduitoare a mâinii drepte a Sfântului Ioan cel Milostiv. Am bucuria să mărturisesc că o mulţime de credincioşi care se roagă şi care cred cu adevărat în ajutorul Sfântului vin şi-mi mărturisesc că au aflat răspuns la întrebările pe care le aveau, au aflat vindecare, har şi înţelepciune“, a mai spus părintele Mihail Dincă, parohul de la Biserica Postelnicu Fir.