Ctitoria brâncovenească din Ocna Sibiului

Românii din Transilvania au avut de înfruntat în istorie nenumărate provocări, la care au răspuns de fiecare dată cu multă demnitate şi credinţă, căutând sprijin la fraţii români de peste Carpaţi. Domnitorii Ţării Româneşti şi ai Moldovei i-au ajutat mereu pe ardeleni să rămână mărturisitori pe aceste locuri şi să zidească locaşuri sfinte, între care şi Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din oraşul Ocna Sibiului, o ctitorie a Sfântului Constantin Brâncoveanu.

Încă de la intrarea în incintă îţi dai seama că această biserică are un trecut aparte şi că este rodul de jertfă al unor români legendari, al unor sfinţi care au pecetluit aceste meleaguri spre a rămâne pentru veşnicie urmaşilor lui Burebista şi Decebal. Biserica ne trimite în adâncul istoriei românilor din jurul Carpaţilor, al vrednicilor înaintaşi care au luptat pentru propăşirea neamului nostru. Istoricul locaşului de cult menţionează un eveniment istoric deosebit, petrecut în 1599, când domnitorul Mihai Viteazul învingea la Şelimbăr oştile lui Andrei Bathory şi mergea victorios spre Alba Iulia. Oprindu-se la Ocna Sibiului, de unde se aproviziona cu sare, a primit rugămintea sătenilor de a fi ajutaţi să ctitorească o biserică de piatră.

„Domnitorul le-a dat voie credincioşilor din Ocna să aducă piatră şi cărămidă de la cetatea din Turnu-Roşu, de la graniţa dintre Ţara Românească şi Transilvania. În 1599 a fost ridicată o biserică, în semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru ajutorul primit în bătălia de la Şelimbăr, prin care oştile marelui domnitor Mihai Viteazul au ieşit biruitoare“, ne-a spus preotul paroh Petrică Mitrea.

Rectitorită de Constantin Brâncoveanu

Ctitoria lui Mihai Viteazul a dăinuit la Ocna Sibului aproape un veac, dar gestul domnitorului a rămas profund însemnat în conştiinţa credincioşilor până în zilele noastre. Mai mult decât atât, soarta bisericii avea să se schimbe tot prin ajutorul unui domnitor muntean, încât firul istoric al ajutorului primit de ocneni de la fraţii de peste Carpaţi a fost reluat. O invazie a turcilor din 1690 distrugea ctitoria lui Mihai Viteazul şi îi văduvea pe ocneni de biserică. Aceştia au început rezidirea în 1693, dar nu au reuşit să avanseze prea mult, din lipsă de bani. Fără să rămână indiferent la necazul românilor din Ocna Sibiului, Sfântul Constantin Brâncoveanu trimitea ajutoare la 1697 pentru a se rezidi locaşul de închinare. Într-o consemnare din 1697 a epitropului Ioan Roşca, se povesteşte cum preotul Ioan a mers la domnitorul Constantin Brâncoveanu pentru a cere ajutor. Preotul Ioan a primit atunci 1.000 de florini ungureşti şi alte danii. La 1700, biserica era din nou ridicată, pe ruinele ctitoriei lui Mihai Viteazul. Constantin Brâncoveanu trimitea şi meşteri munteni, care au folosit arhitectura şi planurile brâncoveneşti.

„Pe lângă rezidirea bisericii, familia Brâncoveanu a dăruit foarte multe obiecte de cult. Sunt menţionate în inscripţii, cum ar fi cea de pe un potir aflat la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, daniile doamnei Maria, soţia domnitorului şi fiica Ilinca. La Biblioteca Academiei din Cluj-Napoca sunt păstrate multe documente şi obiecte din biserica noastră, care confirmă ctitoria şi daniile familiei Brâncoveanu“, ne-a mai spus părintele Mitrea.

Ocnenii au îndrăgit această biserică în mod deosebit. Pentru a o salva din faţa tunurilor generalului Bucow, au cedat-o greco-catolicilor, iar comunitatea ortodoxă şi-a zidit mai apoi, în apropiere, o altă biserică.

Pictură de la 1723

Anul 1895 este unul important în trecutul locaşului de cult. Prin eforturile ocnenilor, biserica a fost modificată. Zidurile i-au fost înălţate, ferestrele modificate, s-au refăcut cupola şi turnul, încât biserica a căpătat înfăţişarea din prezent. Pictura originală, de la 1723, a fost acoperită în timp cu zugrăveală. Multă vreme nici nu se ştia că locaşul de cult ar avea o pictură atât de veche. Ca printr-o minune, pictura deosebit de valoroasă a ieşit la iveală.

„În spatele bisericii exista un foişor de lemn, în care stăteau tinerii în timpul slujbelor religioase. Din cauza deteriorării, foişorul a fost dărâmat şi atunci s-a descoperit pictura veche, sub zugrăveală. Procesul de restaurare a început în anul 1980, când a venit aici părintele Petru Vanvulescu. Părintele a mers la Bucureşti în nenumărate rânduri pentru a obţine aprobări şi, cu ajutorul pictorului Ioan Căzilă şi al restauratorului Liviu Ciungan,  s-a realizat pictura nouă şi s-au repus în valoare scenele vechi. Catapeteasma a fost făcută în Bucovina şi ne-au povestit credincioşii cum părintele Vanvu-lescu a adus-o pe bucăţele, cu trenul“, ne-a spus părintele paroh.

Scenele vechi ale bisericii din Ocna Sibiului, între care şi un inedit tablou votiv, care îi reprezintă pe ctitorii Constantin Brâncoveanu şi Mihai Viteazul, sau după unii specialişti pe Constantin Brâncoveanu şi preotul Ioan, sunt foarte valoroase. Autorul frescelor este Popa Ivan Zugravul, un important reprezentant al şcolii de pictură brâncovenească din Răşinari. Cu siguranţă, tabloul votiv al celor doi ctitori este de o mare importanţă pentru arta brâncovenească din Transilvania, dar şi pentru biserică. Cei doi ctitori ţin în mână o machetă a bisericii, în forma ei de la 1700, fără turn şi cu o arhitectură brâncovenească. Inscripţia de pe tabloul votiv menţionează: „Constandin Basarab Voievod Brâncoveanu, care a făcut biserica aciasta. Făcutu-sa 1701 şi s-au zugrăvit Leat 1723. Şi fiind ispravnic popa Ioan ot Vizocnă la acest lucru“.

În zilele noastre, Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din Ocna Sibiului aparţine comunităţii ortodoxe şi este una dintre atracţiile turistice ale oraşului. Foarte mulţi dintre credincioşii oraşului sunt legaţi sufleteşte de această biserică şi participă aici la sfintele slujbe, chiar dacă aparţin altor parohii din comunitate.

„Urmaşii Brâncovenilor“

Un proiect destinat copiilor din Ocna Sibiului şi implementat la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ s-a intitulat „Urmaşii Brâncovenilor“. Preotul Petrică Mitrea a motivat copiii din parohie să facă parte dintr-un grup de cateheză. Printr-un parteneriat cu şcoala din localitate, parohia a reuşit să aducă elevi care să participe la cateheze, să confecţioneze obiecte specifice perioadei pascale şi să participe la sfintele slujbe. „Am reuşit ca prin banii obţinuţi din vânzarea obiectelor să mergem în tabere la Mănăstirea Turnu şi la Mănăstirea Tismana. Chiar dacă proiectul nostru s-a desfăşurat în perioada 2008-2011, copiii au rămas ataşaţi de biserică şi vin la slujbe pentru a se împărtăşi cu Trupul şi Sângele Mântuitorului Iisus Hristos. Sperăm ca din acest an să reluăm proiectul“, ne-a mai spus părintele Petrică Mitrea.

În acelaşi timp, cu acest grup de cateheză, la biserică s-au mai realizat şi alte proiecte destinate copiilor, între care şi un program de cursuri de chitară. Un muzician din oraş, apropiat de biserică, numit Ghiţă Grila, a reuşit să iniţieze un grup de elevi şi să susţină recitaluri de Crăciun şi de Paşti.