E iarăşi toamnă şi mergem să sărbătorim culesul viei. Pe sub maluri de lut, femeile au întins rufele proaspăt spălate la soarele încă fierbinte; căţeii şi copiii aleargă încă fericiţi prin curte, iar raţele încă se bălăcesc. Dealurile Dobrogei sunt încă verzi, verzi de la porumbul necules, verzi şi mov de la via coaptă deja. Dunărea sclipeşte undeva în dreapta, apoi, când ajungem pe dealurile Alimanului, se ascunde.
Geto-dacii descoperiseră potenţialul viticol al zonei, iar cuceritorii romani, odată ajunşi aici, au decis să construiască pe aceste plaiuri castrul Sacidava. „Via a rămas în gena locuitorilor peste milenii, însă adevărata renaştere a avut loc acum un deceniu, atunci când celebrul oenolog francez Marc Dworkin a simţit forţa şi complexitatea pe care le pot dărui vinului strugurii crescuţi aici. Împreună cu omul de afaceri şi pasionatul de vin dr. Karl Heinz Hauptmann a decis să dea o nouă imagine vinului românesc şi terenurilor sterpe de la Aliman, prin realizarea aici a unui proiect vitivinicol parte dintr-un program internaţional, în care sunt implicate Bulgaria şi China. Scopul a fost realizarea de vinuri după filosofia bordoleză, însă respectând amprenta locală“, povesteşte Ghenadie Bobeică, administrator WineRo.
Anul acesta producătorii de vin din toată ţara se plâng de vremea ce nu le-a fost favorabilă şi spun că recolta este mai mică decât în alţi ani. „De regulă, în Dobrogea cad anual 280 de litri de apă pe metru pătrat, iar anul acesta au fost peste 450 de litri. Însă colegii noştri din vie au făcut tot ce le-a stat în putere să limiteze efectele ploilor şi să ne ofere struguri de calitate“, a declarat Ghenadie Bobeică. La Aliman, producţia este mai mică cu 15% faţă de anul trecut.
Secretul de la Aliman
Printre boabele normale de struguri, vedem bobiţe stafidite. Ele dau gust vinului, însă cele verzi se îndepărtează cu mâna, şi astfel vinurile Alira îşi păstrează calitatea. Numele Alira nu e cel al unei fete de poveste, aşa cum ne-am putea imagina, ci s-a născut din contopirea numelor celor două localităţi învecinate unde se face acest vin: Aliman şi Rasova.
Compania WineRo, după mai mult de 60 de probe de sol trimise la analize în Franţa, analize amănunţite şi costisitoare, a ales să folosească solul generos din Aliman pentru a cultiva nu porumb ca până atunci, în 2006, ci preţioasele Fetească neagră, Merlot şi Cabernet sauvignon. Aşa a început povestea unui vin românesc ce îi încântă pe austrieci, belgieni, chinezi, cehi, finlandezi, greci, olandezi, unguri, italieni şi japonezi, ba chiar şi pe cei care trăiesc în patria vinului: francezii. Secretul acestei reuşite l-a explicat Ghenadie Bobeică: singurul lor vin prezent în Franţa este soiul nostru Fetească neagră, în două restaurante cu o stea Michelin din Paris. Dintre cele 115.000 sticle vândute, 40% au mers la export.
Ghenadie Bobeică ne-a explicat secretul acestui loc fericit ce îşi transferă mineralele în vin: „Clima secetoasă de aici forţează via să meargă adânc. Cu cât ajung rădăcinile mai adânc, cu atât e mai complex vinul. Solul are o cantitate mare de calcar, ploile sunt puţine şi expunerea este perfectă - est, sud, vest.“
Strugurii sunt culeşi manual
Viţa a fost adusă din Franţa şi specialiştii intenţionează să încerce şi alte câteva varietăţi noi. „Anual, pentru a asigura struguri cu nivelul de calitate la standardele companiei noastre, normăm producţia până la 6 tone pe hectar. Pentru a atinge această cantitate în anumiţi ani este nevoie de operaţiunea denumită „recoltatul în verde“. Adică tăierea în luna august a ciorchinilor mai puţin evoluaţi. Această operaţiune duce în final la creşterea în calitate a ciorchinilor rămaşi pe coarda de viţă-de-vie. Recoltatul strugurilor care au supravieţuit tăierii în verde începe abia după ce boabele ating maturitatea deplină, până la nivelul sâmburelui, care trebuie să aibă gust de miez de nucă şi o culoare maro-închis. Culegem strugurii manual, în lădiţe de 7-9 kilograme, pentru ca în cramă să ajungă cât mai puţin afectaţi de manipulare“, explică Ilie Caciuc, şef de fermă.
La culesul viei lucrează zilieri din localităţile apropiate. Vinul cel roşu se face doar din struguri cultivaţi pe cele 80 de hectare ale firmei, de către un oenolog din Bordeaux - Marc Dworkin. „Găsirea terenului a fost o întâmplare fericită. După ce prima suprafaţă de pământ care părea promiţătoare, în urma studierii solului, s-a dovedit că avea prea multă sare, echipa a ajuns în trecere prin Aliman. Atunci Marc Dworkin a simţit, pur şi simplu, din maşină că trebuie să se oprească să vadă mai îndeaproape un lan enorm de porumb. E unul dintre talentele lui, să simtă respiraţia pământului. Acel lan a devenit mai apoi plantaţia noastră de viţă-de-vie“, spune Ghenadie Bobeică. După aceea, au fost selectate clonele care urmau să dea cele mai bune rezultate în contextul terroirului de la Aliman. Astfel, plantaţia este astfel repartizată între cele trei soiuri de vin: Merlot (47 ha), Cabernet sauvignon (23 ha) şi Fetească neagră (10 ha).
La sărbătorirea campaniei de recoltare de anul acesta au fost prezenţi invitaţi de marcă: A.S. Prinţul Şerban Dimitrie Sturdza, E.S. Maria Eliana Cuevas Bernales, ambasadoarea Republicii Chile în România, şi E.S. Grigorios Vassiloconstandakis, ambasadorul Greciei în România.
Pentru a ne aminti cum se făcea pe vremuri vinul, fete în costume populare sunt aduse în braţe de băieţi până la linul de lemn. Ele încep să zdrobească strugurii, iar primul must al anului începe să curgă.
