Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Ziarul Lumina Societate Reportaj Cum se tipăresc în zilele noastre cărțile bisericești

Cum se tipăresc în zilele noastre cărțile bisericești

Galerie foto (9) Galerie foto (9) Reportaj
Un articol de: Daniela Șontică - 13 Decembrie 2022

„Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!” sună memorabilul vers arghezian, căruia îndrăznim să-i alăturăm continuarea „cinste și cui te-a tipărit!”, pentru a face o reverență tipografului de azi. Iar dacă ne referim la cărțile de cult și de rugăciune aduse la lumină în Cetatea lui Bucur, ne gândim cu recunoștință la toți cei care lucrează în Tipografia Cărților Bisericești, vatră de luminare a sufletelor și minților credincioase de peste 140 de ani.

Dacă v-ați întrebat vreodată, când ați ținut în mâini o carte având letrine frumos desenate, adică acele litere speciale de la început de capitol, ori purtând coperte elegante, îmbrăcate în piele, cu titlu auriu, sau numai când ați mângâiat paginile unei cărți obișnuite, atunci veți fi interesați să citiți acest articol. Despre întregul proces de tipărire, despre mașinile de tipărit și oamenii care le folosesc în Tipografia Cărților Bisericești a Patriarhiei Române ne-a oferit informații detaliate directorul acesteia, părintele consilier patriarhal Ionuț Badea.

Tiparul offset și legătoria

„Tipografia noastră este împăr­țită în două secții: tiparul offset și legătoria. La tiparul offset există maşini de tipar Heidelberg, care sunt automate, dar necesită pre­zența câte unui mașinist şi a cel puţin unui ajutor de maşinist. Întrucât tipărim în formatul 50/70 cm, avem o ghilotină cu acționare hidraulică, controlată și ea de un mașinist și un ajutor de maşinist. Avem și în legătorie o ghilotină, dar aceea este veche, acționată cu pârghie. Ghilotina de la offset pregăteşte efectiv hârtia pentru tipar, dimensiunile hârtiei se setează electronic, cu ea se taie hârtia în mod industrial. Ca operațiuni parțial manuale, în această secție avem sortarea. Practic, după ce maşina tipăreşe, sortatorii iau fiecare teanc şi verifică manual hârtia să nu se fi strecurat erori.

În legătoria de artă se face totul manual, dar în cadrul legătoriei obișnuite avem operaţii automate, semiautomate şi manuale. Exis­tă maşină de cusut bloc de carte, dar la lucrări de fineţe, cum ar fi ­Evangheliile pentru Altar, se fac ajustări manuale”, explică părintele director.

Mai aflăm că procesul început la offset este continuat la legătorie. Așadar, colile tipărite sunt aici fălţuite (îndoite) în formatul dorit de mașinile de fălțuit care livrează astfel, în fascicule, succesiunea de pagini ale cărţii. Pentru a rezulta o carte broșată (cum sunt cărțile obișnuite), blocul de carte este lipit la cotor cu termoclei elastic, ceea ce-i oferă rezistență, i se lipește coperta şi, cu aceasta, procesul s-a încheiat.

În cazul cărţii cusute sau capsate au loc operațiunile manuale de adunare şi intercalare a fasciculelor, după care blocul de carte pleacă fie la cusut, fie la capsat. Cărțile în format mic, cum sunt cele de ru­găciuni și acatiste, cum sunt bro­șurile și revistele, merg la mașinile semiautomate de capsat. Pentru a obține o carte cusută, fiecare fascicul intercalat intră în maşina de cusut Ventura, care coase cu aţă fiecare fascicul în parte, iar apoi le coase pe toate împreună. Blocul de carte intră apoi la maşina de broşat, acolo lipindu-se un tifon/crep și se aplică forzațul (o coală care unește coperta de corpul de carte). După aceea, mașina de einpap pune coperta, aceasta fiind în prealabil caşerată pe cartonul de legătorie în maşina de scoarţe.

„Cartea de cult este un obiect care trebuie să fie durabil, de aceea, pentru a fi ușor de folosit, să rămână deschisă acolo unde se dorește în timpul actului liturgic, este cusută. I se face coperta ca­șerată, se aplică designul cu zinc, de cele mai multe ori cu folio (foiţă de metal aurit), iar titlul se ştan­ţează și el la zinc”, mai spune părintele Ionuț Badea.

Cerere mare pentru cartea de cult și de rugăciune

Directorul Tipografiei Cărților Bisericești este un om care iubește cartea. Mărturisește că a citit un studiu publicat recent referitor la situația din America și Europa Occidentală, unde, în vremea pandemiei, cererea de carte tipărită a întrecut cu mult așteptările și previziunile tuturor, oamenii dorind să citească pe hârtie și să țină în mâini cartea ca obiect. „În ceea ce ne privește, am avut o cerere foarte mare de carte în ultimul an, ceea ce ne bucură foarte mult”, subli­niază directorul Tipografiei Cărților Bisericești. Părintele Ionuț Badea semnalează însă și un fapt îngri­jorător: meseriașii în domeniul tipografiei se găsesc tot mai greu din cauza puținelor școli de poligrafie din țară. Deocam­dată, în tipografia pe care o conduce lucrurile sunt bune, întrucât mași­niștii și legătorii își cunosc bine meseria și o fac cu pasiune. Și cu hărnicie, având în vedere cererea mare pentru cartea de cult, de rugăciune și de teologie.

 

Citeşte mai multe despre:   Tipografia Cărților Bisericești