Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Reportaj Dalbă lumină se cerne dinspre Betleem

Dalbă lumină se cerne dinspre Betleem

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Reportaj
Un articol de: Mariana Borloveanu - 21 Dec, 2012

În ziua Naşterii Domnului Nostru Iisus Hristos de anul trecut, Dumnezeu m-a învrednicit şi am ajuns în locul la care orice creştin visează o viaţă: Betleemul Iudeii. Nimic în lume nu se poate compara cu trăirile prin care treci de la primul pas pe care îl faci în acest sfânt lăcaş, până în momentul atingerii stelei de argint, străjuită de cele cinsprezece candele, care nu se sting niciodată. Betleemul nu mai este acel mic sat de păstori descris în Biblie, dar peste orăşelul de la sud de Ierusalim candelele din ceruri vor cerne mereu lumina mântuirii.

Biserica Naşterii Domnului face parte dintr-un complex de trei biserici diferite, una ortodoxă, una catolică şi una armeană, într-o fascinantă armonie, structurată pe o reţea de grote intercomunicante de o rară frumuseţe. Încă de la intrare impactul este foarte puternic, pentru că trebuie să treci pe sub o poartă de numai 1,20 m înălţime. Această "poartă a umilinţei", cum a fost numită ulterior, a fost micşorată până la această înălţime în sec. al XVII-lea, pentru ca musulmanii să nu poată intra călare în biserică. Odată ajuns în incinta bazilicii, ai senzaţia că întreaga omenire este susţinută de cele patru şiruri de coloane din calcar roşu, câte unsprezece din fiecare, coloane care te fac să ridici privirea spre ceruri. Lumina coboară lin, dându-ţi senzaţia că şterge toate păcatele unei vieţi, lăsând privirea să se piardă în fascinantele mozaicuri.

Oraşul este decorat cu steaguri şi luminiţe colorate

Biserica Naşterii Domnului este una dintre cele mai vechi biserici creştine din lume. Toţi credincioşii îşi doresc să ajungă fie şi pentru o singură clipă în Ţara Sfântă, şi ce poate fi mai minunat decât să fii în locul în care S-a născut Mântuitorul, chiar în ziua Praznicului! Dar prăznuirea în sine nu are loc într-o zi anume, Betleemul fiind un oraş cu o incredibilă varietate religioasă. Pe 25 decembrie sărbătoresc Naşterea Domnului romano-catolicii şi protestanţii, pe când grecii, sirienii şi alţi creştini ortodocşi sărbătoresc Crăciunul pe data de 6 ianuarie. Singurii care au această sărbătoare pe 18 ianuarie sunt armenii, ceea ce duce la prelungirea Praznicului Naşterii Domnului, până la această dată. În ziua praznicului armenilor, creştinii sărbătoresc Boboteaza. Tradiţiile acestei sfinte sărbători sunt similare celor păstrate în Europa sau America de Nord. Oraşul este decorat cu steaguri şi luminiţe multicolore, iar cei care participă la sărbătoare se strâng într-o piaţă special amenajată, din preajma bazilicii. În Ajun, la Betleem are loc o slujbă religioasă, care din punctul meu de vedere este unică. După înălţătoare ceasuri de rugăciune la care, alături de locuitorii din Betleem, participă pelerini din întreaga lume creştină, această sărbătoare a bucuriei este continuată cu un spectacol stradal. În cadrul acestuia sunt reconstituite momente biblice pe scena special amenajată. Piese cu o tematică specifică nativităţii sunt jucate atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, iar scena Naşterii Minunate este expusă atât pe străzile Betleemului, cât şi în casele oamenilor. Fiecare localnic, în ziua de Crăciun, are pictată pe uşa casei Sfânta Cruce.

"Primeşte-ne să intrăm cu credinţă în peşteră"

Lăcaşul Naşterii Domnului are trei altare, unul central şi două mai mici, aflate în absidele laterale, dar peste tot pluteşte un miros de smirnă, care coboară peste catapeteasma cu îngeri, icoane şi candele aurite. Altarul celor Trei Magi aparţine armenilor, iar Capela Ieslei, romano-catolicilor. Totul este fascinant, dar Grota Naşterii Domnului este punctul de maxim interes şi cinstire de aici. După ce m-am închinat la icoana Maicii Domnului, cu cât mă apropiam de intrarea în peşteră simţeam că-mi tremură picioarele şi fiecare treaptă pe care o coboram îmi dădea fiori. Pe treptele de la intrare am rostit cu toţii rugăciunea pe care a scris-o părintele Ioanichie Bălan pe când el însuşi se afla în pelerinaj la Betleem, ceea ce a încununat trăirea bucuriei de a atinge acest loc binecuvântat: "Primeşte-ne şi pe noi, Iisus, Păstorule cel Bun, Cel ce Te-ai făcut Prunc pentru noi. Primeşte-ne să intrăm cu credinţă în peşteră, să cădem în faţa ieslei, să ne închinăm smereniei Tale, să lăudăm pe Fecioara Maria, să cinstim pe Dreptul Iosif, să mărim pe înţelepţii magi, să vedem pe păstori, să ascultăm cântarea îngerilor! Învaţă-ne a cânta cu bucurie şi a Te lăuda din dragoste, a Te mărturisi cu râvna şi a ne ruga cu credinţă, a aştepta mila Ta cu răbdare şi a ne smeri cu pace în suflet. Primeşte-ne să ne mărturisim Ţie, Fiule al lui Dumnezeu, şi să-Ţi mulţumim din inimi pentru toate câte ne-ai dat nouă!" Simţeam că inima îmi iese din piept. Când am zărit steaua de argint, încrustată în piatră şi am citit ce scria pe ea "Hic de Virgine Maria Jesus Christus natus est" (Aici S-a nascut Iisus Hristos din Fecioara Maria), mi-am dorit să o ating cât mai repede, dar când am sărutat Locul Naşterii Mântuitorului, uitasem să mai respir. Nu ştiu cât timp am rămas acolo. L-am auzit ca prin vis pe călugărul grec, care ne grăbea pentru că trebuia să înceapă Sfânta Liturghie, deoarece în ziua aceea armenii sărbătoreau Crăciunul. M-am dezlipit cu greu de locul acela sfânt şi-n timp ce ai noştri colindau, privirea-mi se pierdea pe imaginea celor cincisprezece candele ce străjuiesc steaua de argint (6 aparţin grecilor, 5 armenilor şi 4 latinilor). "Primeşte, Mântuitorule, dragostea, rugăciunile şi nădejdea noastră, precum ai primit cântarea îngerilor şi a păstorilor! Amin".