Sfânta Muceniţă Ecaterina este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 25 noiembrie, iar printre puţinele biserici ocrotite de jertfelnicia eruditei Ecaterina, născută într-o familie de rang înalt din Alexandria Egiptului, se numără cea din satul ieşean Ulmi. Deşi se află pe drumul Hârlăului, la 50 km de Iaşi, cel mai vechi sat al comunei Belceşti îşi scrie în continuare istoria în tihnă. Asemenea muceniciei Sfintei Ecaterina, oamenii de aici au tras din greu să scoată ochii în lume, dar au răzbit cu ajutorul a trei mari piloni pe care s-au sprijinit: familia, şcoala şi Biserica.
Darul lui Mihail Sturdza pentru românii din Baden-Baden
Atmosfera de odihnă şi condiţiile de tratament balnear ale oraşului Baden-Baden, din sud-vestul Germaniei, au atras, de-a lungul istoriei sale, mari personalităţi care şi-au înveşnicit numele prin aceste locuri. Printre ele se numără şi domnul Moldovei, Mihail Sturdza, care, în anul 1863, după moartea neaşteptată a fiului său, Mihail, a hotărât să ridice aici o capelă care să devină şi criptă pentru familia sa, dar şi loc de rugăciune pentru românii aflaţi departe de ţară, după cum avea să se dovedească mai târziu. Din anul 1882, capela se află în jurisdicţia Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Din Moldova, în martie 2008, a plecat şi noul ei superior, părintele Bogdan Stavarachi. În capela „Sf. Arhanghel Mihail“ sau Stourdza Kapelle de la Baden-Baden intră, săptămânal, zeci de români pentru a vorbi cu Dumnezeu şi sfinţii Săi în limba strămoşească.
În urmă cu aproape un secol şi jumătate, Mihail Sturdza, domn al Moldovei între anii 1834-1849, ridica la Baden-Baden, în amintirea fiului său care a plecat din lumea aceasta la doar 17 ani, o capelă ortodoxă în care slujbele să se ţină după rânduiala din patria sa, Moldova. Frumoasa biserică a fost ridicată în stil neoclasic, iar la vremea zidirii sale trecea drept unul din monumentele cele mai de seamă ale Germaniei. A fost destinată încă de la început adăpostirii rămăşiţelor pământeşti ale familiei ctitorului. Astfel, în cripta care se află sub altarul bisericii îşi dorm somnul de veci domnul Mihail Sturdza (1794-1884), soţia sa Smaragda (†1885) şi copiii lor: prinţesa Maria (†1905) şi prinţul Mihail (†1863), în memoria căruia a fost înălţat acest sfânt locaş. „După revoluţia de la 1848, Mihail Sturdza a părăsit tronul şi ţara, stabilindu-se cu familia la Paris. Ei aveau un palat şi la Baden-Baden, în Germania, unde îşi petreceau în special verile. La 30 iunie 1863, tânărul prinţ Mihail a murit pe neaşteptate, astfel că, în amintirea lui şi ca loc de veci al familiei, părinţii au ridicat această capelă. Capela ortodoxă română «Mihail Sturdza» din Baden-Baden - Germania fost construită între anii 1863-1866, după planurile arhitecţilor Leo von Klenze şi G. Dollmann“, ne explică pr. Bogdan Stavarachi, noul superior al capelei româneşti din oraşul de la poalele Munţilor Pădurea Neagră. Sub jurisdicţia Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei La intrare, în interior, în partea dreaptă, este reprezentat principele Mihail Sturza (1794-1884), alături de fiica Sa, Maria (1848-1905), care a fost căsătorită cu prinţul rus Gorceacoff, iar în partea stângă portretele prinţesei Smaragda Sturza, născută Vogoride (1810-1885), alături de fiul Său, Mihail (1846-1863). Aceste patru tablouri au fost pictate pe plăci de cupru de renumitul pictor francez J. Perignon. „În mijlocul bisericii, în partea dreaptă, se află un monument care înfăţişează pe tânărul Mihail la studiu, în Paris. Această lucrare a fost executată de sculptorul italian, Rinaldo Rinaldi, în marmură de Carrara; în partea cealaltă, monumentul executat de francezul Thomas Gabriel, care-i înfăţişează pe părinţii îndureraţi. Pe cupola capelei, a cărei pictură este executată pe foi de cupru de Andre Müller din München, care a pictat şi icoanele din catapeteasmă, se află triunghiul treimic, cu ochiul lui Dumnezeu în mijloc, cei 12 Apostoli şi cei 4 Evanghelişti. În rest, biserica este pictată în tehnica fresco, pictură executată de prof. Hausschild, tot din München. În spatele sfintei mese, în sf. altar, se află un covor vechi lucrat de prinţesa Smaranda Sturza. Capela adăposteşte şi un epitaf pictat de prinţul Gagarin, a cărei inscripţie în limba slavonă a fost cusută în fir de aur de prinţesa Maria Sturza“, continuă pr. Stavarachi. Sfântul lăcaş a fost sfinţit în toamna anului 1866. Până în 1882, s-a aflat sub jurisdicţia Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol, însă la dorinţa ctitorului, în acest an a intrat sub jurisdicţia Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, „pentru a dovedi devotamentul meu de fiu al Bisericii Moldovei, patria mea“. Capela românească „Sf. Mihail“ din Baden-Baden nu are parohie, aceasta fiind tot una dintre dorinţele testamentare ale domnului Mihail Sturza, ea funcţionând cu statutul de capelă funerară princiară. Este înconjurată de mulţime de arbori, iar unul dintre aceştia, un stejar adus din Moldova, a fost plantat de însuşi fostul domnitor al Moldovei, Mihail Sturza, în ziua sfinţirii bisericii. Pe lista monumentelor istorice din Germania Din anul 1923, mica biserică se află în administrarea oraşului Baden-Baden. Trecerea timpului şi-a pus inevitabil amprenta, astfel că, în urma demersurilor întreprinse de fostul preot capelan Radu Mironovici, Comisia Monumentelor Istorice a Landului Baden-Württemberg şi Primăria oraşului Baden-Baden au demarat, în anul 1997, proiectul de restaurare a bijuteriei Sturdzeştilor din oraşul renumit în lume pentru tratamentele balneare. În acelaşi an, capela a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din Germania. Lucrările au durat şase ani, la acestea contribuind cu generozitate şi prinţul Dimitrie Sturdza, strănepot al ctitorului. Pe lângă ajutorul financiar substanţial pe care l-a oferit, Alteţa Sa s-a îngrijit personal de bunul mers al lucrărilor, vizitând adesea capela familiei. Aceasta a fost resfinţită la 19 mai 2002 de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Daniel, astăzi Patriarhul României, la eveniment participând membrii familiei Sturdza, reprezentanţii conducerii locale a oraşului, reprezentanţi ai diplomaţiei României la Geneva, Strasbourg şi Berna, precum şi numeroşi credincioşi români veniţi din Germania, Franţa, Elveţia şi Italia. În capela românească de la Baden-Baden, în fiecare duminică şi sărbătoare se săvârşeşte Sfânta Liturghie în limba română, iar hramul capelei „Sf. Arhanghel Mihail“ strânge la un loc pe toţi românii din împrejurimi care, deşi plecaţi departe, trăiesc cu gândul la viaţa şi obiceiurile de acasă. ▲ Un nou preot pentru capela românească din Baden-Baden Începând cu 15 martie a.c., Capela românească din Baden-Baden are un nou preot slujitor. Părintele Ionuţ Bogdan Stavarachi s-a născut la 26 decembrie 1977 la Iaşi. După ce în 1997 a absovit Seminarul Teologic „Veniamin Costachi“ de la Mănăstirea Neamţ, s-a înscris Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi pe care a absolvit-o în 2001 cu lucrarea de licenţă „Pelerinajul ca expresie a pietăţii creştine în perioada patristică“. În perioada 2003-2005 a urmat cursurile Şcolii de Studii Ecumenice-Studia Oecumenica, la Facultatea de Teologie Evanghelică din cadrul Universităţii din Marburg- Germania, iar între 2005-2007 a fost student la modulul de master „Educaţia interculturală“ (direcţie de aprofundare - Educaţie interconfesională şi ecumenism), în cadrul Facultăţii de Pedagogie şi Ştiinţe ale Educaţiei de la Univ. „Al. I. Cuza“- Iaşi. A fost hirotonit preot la 4 septembrie 2005, slujind la Biserica „Sfântul Gheorghe“ - Catedrala mitropolitană veche, până în 2006. A slujit apoi la Mănăstirea Galata, la parohia „Sfântul Arhidiacon Ştefan“ - Metalurgie (Iaşi), iar de la 15 martie 2008 este superiorul Capelei Ortodoxe Române „Sf. Arh. Mihail“, Baden-Baden (Stourdza Kapelle). Paralel cu slujirea preoţească, părintele Bogdan Stavarachi a fost o perioadă profesor de religie, realizator de emisiuni la Radio Trinitas şi colaborator la Institutul Cultural Misionar Trinitas, a fost asistent social la Fundaţia „Solidaritate şi Speranţă“, referent secretariat la Centrul Eparhial al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, iar din septembrie 2006 a fost coordonator pelerinaje şi protocol, în cadrul Centrului de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“- Iaşi. A participat la diverse întruniri şi pelerinaje internaţionale, făcând parte din delegaţia Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. ▲ Noi proiecte, cu sprijinul Primăriei locale Imediat de cum a ajuns în Germania, părintele Bogdan Stavarachi şi-a propus o serie de proiecte, în colaborare cu Primăria locală. În acest sens, pe 26 mai a.c., în capelă şi apoi în salonul de oaspeţi al casei parohiale, a avut loc o întâlnire cu primarul Kurt Liebenstein şi cu delegaţia de la Primărie, reprezentanţi de la Direcţia muzeelor, de la Direcţia Cultură şi sport şi cu consilieri municipali. „Punctele discuţiei au fost iniţierea, începând cu 2009, a unui Simpozion «Icoana poartă spre cer» - expoziţie de icoană ortodoxă; tipărirea monografiei capelei în cinci limbi (germană, română, engleză, franceză şi rusă); realizarea site-ului capelei şi introducerea ei în circuitul turistic oficial, ştiut fiind că în Baden-Baden se efectuează zilnic trei vizite ghidate ale oraşului“, ne-a explicat noul preot superior din Baden-Baden. La întâlnire s-a mai luat în discuţie introducerea capelei în manifestările oficiale, cum ar fi, de exemplu, „Noaptea culturală“, când toate instituţiile de cultură din oraş sunt deschise 24 de ore din 24 pentru un maraton de manifestari culturale şi religioase. Cu această ocazie, părintele şi-a exprimat intenţia de a participa la întâlnirile ecumenice regionale. Un alt proiect prezentat pe 26 mai este securizarea capelei şi amenajarea unor vitrine expoziţionale care să protejeze valorile bisericii, precum şi amplasarea în faţa bisericii a steagului cu stema Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, dar şi renovarea casei capelei. În urma discuţiilor, Primăria s-a angajat să se implice în toate proiectele pentru anul 2008-2009, financiar şi cu logistica necesară. În perioada 7-8 iulie, la invitaţia Consulatului României din Strasbourg, părintele Stavarachi va participa la Haltingen (Germania) şi la Soultzmatt (Franta) la slujbele şi manifestările menite să comemoreze 90 de ani de la încheierea Primului Război Mondial şi a jertfei soldaţilor români, morţi pe teritoriul acestor două ţări. De asemenea, pe 5 iunie, de sărbătoarea Înălţării Domnului, după Sfânta Liturghie, părintele va oficia slujba Parastasului, la Cimitirul Eroilor Români din Raststatt, continuând astfel tradiţia iniţiată şi transmisă de predecesorii săi.