Nu mulți știu că în apropierea Bucureștiului, mai exact la Snagov, există un alt adevărat muzeu al satului românesc. Cine ajunge acolo face cunoștință cu un colţ de rai al vieţii ancestrale româneşti. Poţi fi găzduit în case vechi maramureşene şi vâlcene strămutate aici, poţi să guşti din roadele fermei Grădina Vlahiia şi să simţi cu adevărat atmosfera vieții tradiționale româneşti, fără să pierzi însă facilităţile vieţii moderne. Într‑un cadru natural deosebit, peste 300 de copii, părinți şi bunici au luat parte recent la o zi dedicată experienței, jocului și dialogului despre creșterea sănătoasă a copiilor în sânul familiei tradiţionale româneşti.
Intitulat sugestiv „Atelier de familie” şi organizat de comunitatea credincioşilor păstoriți de părintele Gheorghe Oprea, preot de caritate la Paraclisul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” al Institutului de Endocrinologie „C.I. Parhon” din Capitală, evenimentul a fost inedit atât prin anvergură, cât şi prin originalitatea şi complexitatea activităţilor propuse celor mari şi mici. Grădina Vlahiia şi LAMEVENTS au fost cei doi mari parteneri în buna desfăşurare a acestei generoase sesiuni de „parenting ortodox”, care s‑a desfăşurat pe durata unei întregi zile.
Mulţimea de participanţi a fost împărţită încă de la început în două mari grupe: părinţi şi copii, cei mici urmând mai apoi să aleagă din paleta de ateliere dedicate lor. Aici a poposit caravana meşteşugurilor din Piscu, oferind copiilor ateliere de olărie, de fierărie şi de linogravură, iar artistul plastic Mihaela Melehat le‑a propus celor mici un atelier de culoare cu tema „vechi modele româneşti”. La atelierul de lucru manual s‑au confecţionat diferite felicitări şi semne de carte cu flori presate, însă unul dintre punctele de maxim interes pentru cei mici s‑a dovedit evoluţia trupei de teatru de păpuşi Paiaţa, care a interpretat piesele „Fata babei şi fata moşneagului” şi „Şoricelul cel prostuţ”. Tot acum copiii au asistat la o lansare de carte dedicată lor și au putut juca împreună cu părinţii jocul de familie şi strategie „Satul”, lansat cu ocazia împlinirii anul acesta a 80 de ani de la înfiinţarea Muzeului „Dimitrie Gusti” din Capitală. Încântarea copiilor se putea uşor citi pe chipurile lor, iar desfăşurarea simultană a atelierelor făcea din Grădina Vlahiia un loc care degaja atmosfera unui adevărat stup de oameni bucuroşi.
Cum să fii un bun părinte astăzi
Nu doar copiii au beneficiat de un „tratament” intensiv, căci în timp ce diversitatea de activităţi le ocupa din destul timpul celor mici, adulţii, adunaţi la o altfel de şezătoare, ascultau sfaturile Irinei Petrea, psiholog creştin, specialist în creşterea copiilor. Psihologul le‑a vorbit părinţilor despre gestionarea comportamentelor uneori dificile şi neadecvate ale copiilor, dându‑le totodată şi o serie de indicaţii legate de îmbunătăţirea comunicării dintre părinte şi copil. „Comunicăm tot timpul, comunicăm chiar și atunci când tăcem, important este însă cum comunicăm și ce mesaje transmitem. Mesajul nostru către copil trebuie să fie clar, cu subiect și predicat. De foarte multe ori un copil poate să nu înțeleagă un mesaj pentru că nu a auzit bine toate cuvintele. Mesajul trebuie să fie clar, scurt, concis, bine articulat și rezonabil. Formulați instrucțiunile și cerințele voastre folosind verbe! Nu folosiți cerințe ambigue. «Fii cuminte!», de exemplu, e o cupolă sub care ar putea să fie cuprinse mai multe cerințe: «Vorbește frumos!», «Poartă‑te frumos!», «Joacă‑te frumos”», «Rămâi pe loc!», «Încetează să alergi!»”. Un copil de patru ani nu va înțelege ce trebuie exact să facă. Fiți foarte preciși, spuneți exact ceea ce vă doriți, pentru că altfel copilul nu va înțelege ce îi cereți”, a precizat Irina Petrea în cea de‑a doua sesiune de comunicări adresate părinților adunați la acest training de bună creștere a copiilor. Cele două sesiuni au fost însoţite de întrebări şi răspunsuri, organizatorii evenimentului fiind de‑a dreptul uimiţi de receptivitatea şi de interesul manifestat de părinţii participanţi.
Tot acum ei l‑au putut asculta şi pe sculptorul Virgil Scripcariu, care le‑a vorbit despre importanţa revigorării și a promovării constante a patrimoniului cultural românesc.
Copii în pas de dans tradițional românesc
Punctul culminant al zilei l‑a constituit însă un amplu program de cântece și dansuri populare, susținut în acest cadru tradițional românesc de copiii clasei întâi de la Școala Gimnazială „Regina‑Mamă Elena” Nr. 117 din Capitală. Dirijați de doamna învățătoare Marilena Panseluța Marinaș, copiii au încântat mulțimea de spectatori adulți prin portul lor popular, prin vocile lor cristaline și prin coordonarea micuților lor pași de‑a lungul unei diversități uimitoare de jocuri din diferite regiuni ale țării. La finalul programului artistic, micuților dansatori li s‑au adăugat și o parte dintre părinți. La finalul evoluției lor pe scena înverzită a curții Casei „Bârsana”, elevii au primit diplome și medalii, după un an de muncă asiduă. „Le place pictura, le place tot ce înseamnă obicei românesc, iar eu le‑am vorbit foarte mult despre istoria neamului nostru, ca să știe de unde venim, cine suntem și unde ne dorim să ajungem. M‑aș bucura foarte mult dacă am avea mai mult timp pentru astfel de întâlniri, și mai ales un spațiu în care și părinții, și copiii să se cunoască mai bine”, a mai adăugat învățătoarea, vizibil îndrăgită de mulțimea micuților îmbrăcați în port popular. În timp ce părinții se îmbulzeau să imortalizeze fotografia de grup a clasei, am stat de vorbă cu unul dintre adulți. „Încet-încet, aceste activități îi vor apropia pe copii de tradiție, de datini, de obiceiuri, de frumusețea satului ancestral românesc. Eu cred că aceasta a fost reușita cea mare a zilei de astăzi”, ne‑a declarat Doina Grigore, prezentă aici în calitate de bunică, ea însăși fostă învățătoare în tinerețe și actualmente profesoară de română în Ploiești.
Implicarea păstorului și a întregii comunități
Seara la plecare, părintele Gheorghe Oprea, inima acestui proiect devenit realitate, ne‑a declarat: „Noi de aici am pornit, de la gândul că prin joc putem învăța lucruri, și cei mici, și cei mari. Am primit sprijinul neprețuit și nemijlocit al multor oameni fără de care nu se putea face acest eveniment. Îi mulțumesc domnului Cristian Dumitrescu, bonomul și generosul proprietar al acestui loc. Este o zi de sărbătoare, plină de bucurie. Dacă acest moment a reușit, și a fost de folos, el devine premisa unui alt moment în care să‑i învățăm pe copii să lase deoparte tehnologia, care le confiscă uneori bucuria și copilăria și frumusețea vârstei, și să descopere natura, să descopere frumusețea creației lui Dumnezeu, să descopere frumusețea tradițiilor noastre românești. Am reușit, cu ajutorul lui Dumnezeu, să adunăm oameni buni, sculptori, meșteri populari, meșteșugari, oameni și din sfera muzicii, pentru că, în timpul atelierelor am avut concerte în aer liber, cu muzică de pian și vioară. Aceste lucruri educă, sensibilizează și mișcă sufletele și‑i învață pe oameni lucruri, le educă gustul, le dau o direcție.”
Una dintre familiile cele mai active în organizarea acestei zile festive a fost cea a Mirelei și a lui Bogdan Nicolae Maftei. Dacă Mirela s‑a ocupat de înscrierile celor aproape 350 de participanți, Nicolae s‑a străduit ca promovarea evenimentului și desfășurarea lui să reușească. După încheierea zilei, Nicolae ne‑a declarat: „Cred că a fost un eveniment care a modificat un pic optica părinţilor. Am convingerea că părinţii care au venit astăzi cu copiii, cu frică sau fără frică de Hristos, au înţeles că generaţiile noastre şi generaţiile copiilor noştri trebuie să aibă o direcţie clară. Când vrei să ai o direcţie clară, trebuie să te duci pe drumul pe care trebuie. Cred că o bună parte dintre oamenii care au intrat astăzi pe poarta aceasta au înţeles un pic mai mult care ar fi direcţia.”
