Sfânta Muceniţă Ecaterina este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 25 noiembrie, iar printre puţinele biserici ocrotite de jertfelnicia eruditei Ecaterina, născută într-o familie de rang înalt din Alexandria Egiptului, se numără cea din satul ieşean Ulmi. Deşi se află pe drumul Hârlăului, la 50 km de Iaşi, cel mai vechi sat al comunei Belceşti îşi scrie în continuare istoria în tihnă. Asemenea muceniciei Sfintei Ecaterina, oamenii de aici au tras din greu să scoată ochii în lume, dar au răzbit cu ajutorul a trei mari piloni pe care s-au sprijinit: familia, şcoala şi Biserica.
Educație pentru copiii din orașul subteran
În anii ´90, pe străzile din capitala ţării noastre luase amploare fenomenul copiilor străzii, încât, de exemplu, în anul 1995 numărul acestora depășise 5.000. Sensibili față de suferințele acestor semeni, părintele Iustin Marchiş, duhovnicul Mănăstirii Stavropoleos din Bucureşti, şi preotul catolic Georg Sporschill, care a derulat numeroase proiecte sociale în Europa de Est, au avut iniţiativa de a realiza o fundaţie care să dezvolte servicii sociale pentru copiii străzii. Acestui demers i s-au alăturat mai multe persoane cu inimă bună care au înfiinţat încă din anul 1996 o fundaţie pentru copiii străzii. Părinte spiritual l-au ales pe sfântul care ocroteşte Bucureştiul, şi anume pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou.
Au trecut 20 de ani. Fundaţia „Sfântul Dimitrie” şi-a dezvoltat activităţile şi proiectele prin înfiinţarea unui atelier destinat persoanelor cu dizabilități și a Centrului pentru educaţie şi sprijin comunitar, iar beneficiari ai serviciilor sociale oferite sunt copii ai „copiilor străzii” din anii ´90, dar şi copii din familii defavorizate.
Irina Zaharia este asistent social şi activează în domeniu de la inaugurarea fundației. Din luna mai a acestui an este directorul Centrului pentru educaţie şi sprijin comunitar. Ea este una dintre persoanele din cadrul centrului care îşi jertfesc aproape întreg timpul unei zile ca să-i ajute pe aceşti copii să-şi îmbunătățească încrederea în sine, să-şi dezvolte capacităţile intelectuale, ca apoi să se integreze pe piaţa muncii. „De când am venit la «Sfântul Dimitrie», am vrut să cunosc familiile copiilor, mai ales că i-am văzut pe copilași frumoși, curați. Dar, ajungând acolo, am văzut că este o situaţie foarte grea. Aşa am descoperit o lume subterană a Bucureştiului care m-a înfiorat de-a dreptul. Nu cred că cineva din Bucureştiul ăsta de fiţe poate crede că în subteran este o adevărată lume. Nu credeam că pot fi oameni care să trăiască în asemenea condiţii, adică în subsolurile unor clădiri părăsite, iar aceasta fiindcă nu au alternativă. Nivelul lor de instruire nu le permite să aibă locuri de muncă ca să-şi permită o chirie decentă şi, având 3, 4, 5 copii, este cu atât mai greu. Unii dintre copii, când pleacă de la centrul nostru, se duc în subteran. Eu aş invita şi profesorii, şi directorii de şcoli, care au pretenţii foarte mari de la copii, dar nu le oferă nimic, şi chiar oamenii care îi privesc într-un fel anume, să vină să vadă în ce condiţii trăiesc copiii aceştia. Poate aşa am fi mai sensibili la nevoile lor şi ne-am opri în a-i eticheta atât de repede”, a explicat Irina Zaharia, directorul Centrului pentru educaţie şi sprijin comunitar.
30 de copii, cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani, beneficiază de o masă caldă, sprijin la efectuarea lecţiilor, consiliere psihologică și vocațională, logopedie, activităţi de dezvoltare personală, jocuri de grup și alte activități recreative. Beneficiarii provin din familii foarte sărace din București, mai mult de 75% dintre ei fiind din familii monoparentale și cu mai mulți frați și surori. Echipa centrului este formată din 3 pedagogi, un psiholog, un artist plastic şi un asistent social. Fiecare membru al centrului este responsabil de câte o grupă de copii și de realizarea unui plan personalizat cu nevoile, respectiv soluțiile pentru fiecare copil. Totodată, au fost organizate sesiuni pentru părinți în privința relaționării cu copiii, cursuri de calificare pentru părinți și au fost oferite ajutoare materiale, în limita posibilităţilor.
Viața lui ar fi fost urâtă dacă nu ar fi ajuns aici
Din dorința de a-i sprijini și a-i motiva pe copii să continue studiile, directoarea Centrului pentru educaţie şi sprijin comunitar a încercat să organizeze întâlniri cu directori și profesori de la școlile din apropiere pentru a prezenta cazurile de copii care se confruntă cu diferite probleme și pe care ei, în cadrul unităţii şcolare, nu le pot gestiona. Dar nu toți au fost deschiși acestei inițiative. „A venit la centrul nostru un copil de 6 ani cu deficit de vorbire. Adică acest copil a fost mai întâi la grădiniță, dar, pur şi simplu, nu l-a ajutat nimeni. La noi a început un program cu logopedul. De astfel de probleme doream să-mi vorbească, dar nu-i interesează. Am fost surprinsă foarte neplăcut de lipsa de interes și de implicare. Din fericire, există şi oameni implicaţi, interesaţi pentru rezolvarea problemelor acestor copii. Avem copii în centru primiţi la recomandarea şcolilor pe diferite probleme. Am abordat familia, iar copilul vine în centru, îşi face temele, mănâncă, primeşte ce-i trebuie”, a precizat directoarea Irina Zaharia.
Ștefan Rotaru este elev în clasa a 5-a, iar activitățile din centru îi plac mai mult decât cele de la școală, deoarece „pe doamnele de aici le cunosc mai bine decât pe profesorii mei”. Întrebat cum ar fi fost viața lui dacă nu ar fi venit în acest centru, Alin Mocanu, elev în clasa a 8-a, a răspuns: „Urâtă”. Iar apoi i-au dat lacrimile, nemaifiind nevoie de alte cuvinte.
Sprijinul voluntarilor
Din luna noiembrie, când vor fi definitivate grupele cu copiii care s-au integrat în cadrul centrului, vor fi derulate mai multe tipuri de programe, inclusiv de consiliere spirituală. Astfel, sunt așteptați voluntari, chiar dintre studenții teologi, care să-i învețe pe cei mici colinde, dar și orice alte activități. „Lucrul cu copilaşii este fascinant și mă bucur foarte mult că pot contribui într-un fel la evoluţia lor intelectuală şi spirituală. Îmi place foarte mult să le ofer atenţia şi cunoştinţele mele. Odată ce devii voluntar, îţi doreşti să ajuţi tot timpul şi să faci parte din viaţa copiilor, să-i ajuţi, fiindcă te ataşezi de ei foarte mult”, a spus Simona Badiu, voluntară pentru atelierul de pictură şi creativitate.
Activitatea de zi cu zi în Centrul pentru educație și sprijin comunitar, a precizat psihologul Roxana Gogiu, este provocatoare, dificilă și, în același timp, plăcută. „Sunt zile când copiii sunt agitaţi, dar reuşim să-i atragem să lucreze. Aici, cred că ei învaţă să fie mai responsabili, fiindcă, dacă s-ar duce acasă după școală, ar uita de teme, mai ales că, din păcate, sunt şi puţini părinţii care să îi încurajeze să lucreze”.
Eforturile acestor oameni pentru îmbunătățirea calităţii vieţii, mai ales sufletești, a acestor copii marginalizați, aflați în lipsuri materiale, în indiferența și nepăsarea altor semeni, poate nu se concretizează în schimbări imediate de comportament și mentalitate. Însă, datorită dăruirii lor, ei au pus în sufletul copiilor gânduri de iubire care vor da roade bune în timp. Această părere mi-a fost întărită de Ionuţ Dănică, elev în clasa a 8-a. Prin venirea lui la centru încă din clasa a 3-a, copilăria lui a fost mai frumoasă, a spus el, iar mulțumirea față de binefăcătorii lui se va manifesta „tot prin acest lucru, adică să ajut și eu pe cineva”.
Preşedintele executiv al Fundaţiei „Sfântul Dimitrie” este doamna Elena Reta Avramescu, membru fondator. Pentru cei care doresc să desfășoare acțiuni de voluntariat, Centrul pentru educaţie şi sprijin comunitar al Fundaţiei „Sfântul Dimitrie” se află pe str. Agricultori, nr. 62, sector 2. Alte informații se pot afla la tel./fax: +4 031 425 08 09 sau prin e mail: centrusfdimitrie@gmail.com.