Printre noi trăiesc persoane care au pus înaintea oricărui interes dorinţa de a-şi ajuta semenii şi trudesc zi de zi pentru acest deziderat. Astfel de oameni am întâlnit şi în cadrul Asociaţiei „React“, la filiala din Sibiu, unde un grup de tineri inimoşi, majoritatea voluntari, ne arată că economia poate însemna mai mult decât cifrele de afaceri, profitul sau celebrele topuri ale miliardarilor.
Oricât de anacronică ar părea ideea unei întreprinderi fără profit, există în zilele noastre astfel de instituţii create pentru a oferi oamenilor nu doar un loc de muncă, un trai minim, ci şi bucuria de a se simţi folositori comunităţii. La întreprinderea socială din Sibiu a Asociaţiei „React“, 25 de oameni reciclează zilnic hârtiile, cărţile, revistele şi cutiile de ambalaj pe care le aruncăm de multe ori fără să ne pese de mediul înconjurător sau fără a vedea în ele un potenţial obiect de uz casnic sau de decor. „Fabrica de Bine“. Aşa au numit proiectul cei de la „React“. Nici nu s-ar fi găsit un nume mai potrivit pentru un loc unde binele făcut semenului nu cere vreo răsplată, ci aşteaptă să se înmulţească. Persoane cărora le întoarcem spatele când ne cer ajutorul, persoane provocate de afecţiuni fizice, oameni în dificultăţi materiale pe care autorităţile nu le mai pot sprijini cum ar trebui găsesc în „Fabrica de Bine“ nu doar ajutor, ci şi împlinirea profesională, răsplata celor din jur pentru o muncă meticuloasă, ce-ţi pune la încercare răbdarea. În „Fabrica de Bine“ se reciclează hârtia şi se nasc minunăţii de obiecte pentru decor, genţi, poşete, mărţişoare, obiecte tradiţionale de Paşti sau Crăciun şi multe alte creaţii artizanale. Se lucrează zilnic în două schimburi, câte patru ore, iar persoanele sunt angajate part-time. Desigur, vânzarea obiectelor asigură o parte din salarii şi din costurile de producţie şi întreţinere.
Profit reinvestit în oameni
Dintre cei 25 de angajaţi, 10 sunt cu venituri minime, iar 15 sunt cu dizabilităţi. Recrutarea s-a făcut cu ajutorul Asociaţiei Persoanelor cu Dizabilităţi din Sibiu, al Asociaţiei Persoanelor cu Deficienţe de Auz, al Serviciului Public de Asistenţă Socială şi în colaborare cu Fundaţia Motivation, parteneră de proiect alături de „Shaw Trust“ din Marea Britanie. „Am avut 60 de dosare şi am fost nevoiţi să facem o selecţie, dat fiind numărul limitat de locuri. Fără a face vreun fel de discriminare, am angajat pe cei care pot lucra şi în detaliu. Din hârtia reciclată realizăm produse artizanale şi trebuie să avem abilităţi de lucru în acest sens“, ne-a spus managerul proiectului local, Viorica Toader.
Materia primă provine din donaţii de la firme, ONG-uri, biblioteci, unităţi comerciale etc. Din această hârtie reciclată s-au confecţionat în timp agende, caieţele, rame foto, coşuleţe, mărţişoare şi multe alte obiecte hand-made. Vânzarea acestora se face la târgurile de profil din zonă, deoarece nu există un punct fix de vânzare. „Ne dorim ca, în colaborare cu alte ONG-uri care produc astfel de obiecte, să cerem de la autorităţi să ne ofere un spaţiu în Sibiu, pentru un magazin. Preconizăm că vom deschide şi un astfel de punct pentru desfacere. Avem instituţii economice din Bucureşti unde vindem produse, iar profitul îl reinvestim în materiale şi în salarii“, ne-a mai spus Viorica Toader.
Cursuri de prim ajutor
Pe lângă proiectul de reciclat hârtie, asociaţia desfăşoară şi alte activităţi în Sibiu. La multe instituţii şcolare s-au organizat cursuri de prim ajutor în cazuri de urgenţă. Astfel de cursuri s-au ţinut şi la Facultatea de Teologie „Sfântul Andrei Şaguna“ din Sibiu, în colaborare cu Departamentul social de la Arhiepiscopia Sibiului. Pe viitor, aceste cursuri de prim ajutor se vor organiza şi pentru preoţii din oraş şi educatoarele de la Grădiniţa „Sfântul Dimitrie“ a Arhiepiscopiei Sibiului.
Mulţi dintre beneficiarii serviciilor de asistenţă socială oferite de Arhiepiscopia Sibiului au solicitat un loc de muncă la „Fabrica de Bine“, dar locurile limitate nu permit angajarea tuturor solicitanţilor. Există şi colaborări cu alte ONG-uri din Sibiu ce activează pe domeniul economiei sociale. „Multe ONG-uri şi companii ajută comunitatea cu astfel de întreprinderi sociale. Lumea înţelege că, pe lângă afacerile ce aduc profit, trebuie să avem şi astfel de instituţii pentru oameni“, ne-a explicat Viorica Toader.
Înfiinţată în 2006, Asociaţia „React“ are ca domenii de activitate educaţia, sănătatea şi integrarea socială. Îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti, Sibiu, Craiova, Piatra Neamţ şi Târgovişte. Între celelalte proiecte amintim campania „Dăruieşte din inimă“, prin care 87.590 de donatori de sânge au salvat 120.000 de vieţi omeneşti, campania „O viaţă poate depinde de tine“, prin care se informează populaţia privind folosirea corectă numărului de urgenţe 112 şi acordarea primului ajutor, şi proiectul „Succes în carieră“ pentru tineri. „Fabrici de Bine“ s-au mai deschis în Bucureşti, unde se reciclează hârtie şi funcţionează un call-center, la Craiova, unde se reciclează plastic, la Târgovişte şi Piatra Neamţ. Proiectele Asociaţiei „React“ au primit de-a lungul anilor nouă premii de excelenţă la nivel naţional şi internaţional, prin care i s-au recunoscut profesionalismul, capacitatea de implementare şi de promovare a conceptului de economie socială.
Procesul tehnologic
Am surprins la „Fabrica de Bine“ din Sibiu întregul proces tehnologic prin care deşeurile de hârtie ajung materie primă pentru obiectele artizanale. Astfel, cu ajutorul unui tocător de dimensiuni medii, hârtia este mărunţită. După acest prim pas, hârtia mărunţită se pune de pe-o zi pe alta la macerat, cu apă caldă. În acest răstimp hârtia de la macerat se transformă într-o pastă, care se malaxează şi se pune într-un vas mare cu apă caldă. Pasta se ia, apoi, din vas cu ajutorul unei site, se scurge şi se întoarce pe o pânză de bumbac ce absoarbe toată apa. După scurgere, placa se pune într-o presă pentru 10-15 minute, se desface de pe pânza de bumbac, iar coala se aşează la uscat pe o sfoară. După uscare, foaia de hârtie reciclată, în diferite culori adăugate în timpul procesului, se taie şi se prelucrează. Întregul proces este încununat cu arta confecţionării obiectelor finale. Nu ştim ce ar fi mai plăcut pentru om decât să ştie că bănuţii oferiţi pentru un obiect ajung în buzunarele unor oameni în nevoi şi că întreprinderea producătoare este nonprofit. Nici nu ştim dacă astfel de proiecte sociale ar fi o soluţie la nivel naţional pentru întâmpinarea nevoilor sociale, din ce în ce mai acute în ultimii ani. Nu ştim, de asemenea, dacă astfel de idei ar putea schimba etica afacerilor. Ştim, însă, că cei 25 de angajaţi ai „Fabricii de Bine“ au găsit un real sprijin, iar exemplul de la Sibiu ar trebui să dea de gândit autorităţilor, factorilor economici şi sociali atunci când planifică strategii de asistenţă şi de integrare socială şi, de ce nu, şi de afaceri.
