Sfânta Muceniţă Ecaterina este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 25 noiembrie, iar printre puţinele biserici ocrotite de jertfelnicia eruditei Ecaterina, născută într-o familie de rang înalt din Alexandria Egiptului, se numără cea din satul ieşean Ulmi. Deşi se află pe drumul Hârlăului, la 50 km de Iaşi, cel mai vechi sat al comunei Belceşti îşi scrie în continuare istoria în tihnă. Asemenea muceniciei Sfintei Ecaterina, oamenii de aici au tras din greu să scoată ochii în lume, dar au răzbit cu ajutorul a trei mari piloni pe care s-au sprijinit: familia, şcoala şi Biserica.
Făcătorul de minuni şi prietenul bolnavilor
Astăzi îl cinstim pe Sfântul Ierarh Spiridon, ocrotitorul bolnavilor, la icoana şi moaştele căruia mulţi oameni şi-au găsit tămăduirea. Minuni se întâmplă deseori. Trebuie doar să le merităm şi să credem suficient de mult în ele. Ne-o arată viaţa şi faptele Sfântului Spiridon, făcătorul de minuni, care mai este cunoscut şi sub numele de „Sfântul călător“, deoarece moaştele sale, păstrate într-o biserică grecească din Insula Corfu, dispar frecvent din raclă. Se spune că, în acele momente, Sfântul aleargă în ajutorul celor care îl cheamă în rugăciuni, cu multă credinţă. Potrivit clericilor şi credincioşilor, în momentul în care Sfântul revine, trupul său este cald şi prăfuit. Şi papucii din mătase cu care este încălţat se uzează, astfel că de ziua prăznuirii sale, de la an la an, sunt înlocuiţi cu o pereche nouă. Sfântul Ierarh Spiridon este ocrotitorul celor bolnavi, multe spitale purtându-i numele.
Unul dintre cei mai aprigi apărători ai dreptei credinţe în perioada primului Sinod Ecumenic de la Niceea a fost Sfântul Ierarh Spiridon, episcopul Trimitundei, pe care Biserica noastră îl prăznuieşte astăzi. Este memorabilă simplitatea cu care Sfântul a explicat credinţa ortodoxă şi cum a reuşit să convertească un mare filosof al vremii de la arianism la Ortodoxie. Prin simplitatea sa, Sfântul Ierarh Spiridon a reuşit să-i aducă pe mulţi necredincioşi la Dumnezeu, vindecând patimile multora prin darul facerii de minuni cu care a fost învrednicit. A fost prigonit în timpul împăratului roman Maximian, fiind arestat, apoi exilat. La sinodul de la Niceea l-a cunoscut pe Sfântul Ierarh Nicolae de care s-a apropiat foarte mult. Susţinător neclintit al dreptei credinţe S-a născut în anul 270 în localitatea Askia din Insula Cipru, din părinţi simpli, iar principala îndeletnicire a copilăriei sale a fost paşterea oilor. Sfântul Spiridon a cunoscut taina nunţii, iar după ce a murit soţia sa (foarte devreme), a îmbrăcat haina monahală, cheltuindu-şi averea pentru cei care erau în lipsă şi în nevoie. Fiind înzestrat de Dumnezeu cu darul facerii de minuni, căci „vindeca tot felul de boli, din cele cu anevoie de vindecat, şi izgonea duhurile rele numai cu cuvântul“, Sfântul Spiridon a devenit păstorul spiritual al credincioşilor din cetatea Trimitundei. A trăit în timpul marelui împărat Constantin, fiind un susţinător neclintit al dreptei credinţe, pe care totdeauna a prezentat-o oamenilor nealterată, făcând vii cuvintele Mântuitorului pentru cei ce erau în întuneric. După o viaţă întreagă în care a slujit cu vrednicie Bisericii din Trimitunda, în anul 348 d. Hr., la vârsta de 78 de ani, Sfântul Ierarh Spiridon a trecut la Domnul, fiind îngropat în Biserica „Sfinţii Apostoli“ din cetatea Trimitundei, din Insula Cipru. După ce saracinii au cotropit insula, ciprioţii au deschis mormântul său pentru a-i muta moaştele la Constantinopol. Atunci i-au descoperit trupul întreg, înconjurat de o bineplăcută mireasmă de busuioc, semn al sfinţeniei vieţii sale. La căderea Constantinopolului în mâinile turcilor, în 1453, sfintele sale moaşte au fost mutate în Serbia, iar de aici un părinte din Insula Corfu, Georgios Kalohairetis, le-a adus în Grecia. În prezent, moaştele Sfântului Ierarh Spiridon se găsesc într-o biserică din insula grecească Corfu, biserică aflată la 100 de metri de Mitropolie.