Sfânta Muceniţă Ecaterina este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 25 noiembrie, iar printre puţinele biserici ocrotite de jertfelnicia eruditei Ecaterina, născută într-o familie de rang înalt din Alexandria Egiptului, se numără cea din satul ieşean Ulmi. Deşi se află pe drumul Hârlăului, la 50 km de Iaşi, cel mai vechi sat al comunei Belceşti îşi scrie în continuare istoria în tihnă. Asemenea muceniciei Sfintei Ecaterina, oamenii de aici au tras din greu să scoată ochii în lume, dar au răzbit cu ajutorul a trei mari piloni pe care s-au sprijinit: familia, şcoala şi Biserica.
Fascinantă călătorie în trecutul ținuturilor noastre
Muzeul Naţional de Istorie a României îşi întâmpină şi astăzi vizitatorii în somptuoasa clădire de pe Calea Victoriei din Bucureşti, invitându-i la una din cele mai fascinante călătorii în trecutul ţinuturilor acestei ţări. Tezaurul istoric, păstrat la demisolul clădirii, este o prezentare a ceea ce au avut mai frumos popoarele care au trăit pe teritoriul României, încă din cele mai vechi timpuri. Încununarea tezaurului o constituie, desigur, vestita cloşcă şi puii ei, obiecte din aur care au reuşit să străbată veacurile până la noi.
De mai mulţi ani, Muzeul Naţional de Istorie este într-un proces amplu de restaurare a sălilor de expoziţie în care se află exponate care prezintă istoria oamenilor de la noi din ţară, din cele mai vechi timpuri, mai exact din Paleolitic. Trecutul vine prin aceste săli, până în zilele noastre, dar ele sunt încă închise, în aşteptarea finalizării lucrărilor la muzeu... Totuşi, vizitatorul contemporan are acces la cele mai interesante două săli care încă sunt deschise, respectiv cea a lapidariului şi a tezaurului, aflate la demisol. Acestea însumează vestigii din cele mai vechi timpuri, iar expoziţiile temporare, organizate de muzeu aproape încontinuu, vin să umple golul legat de alte perioade istorice, mai ales de cea modernă şi contemporană. Aşa, spre exemplu, nu de mult am putut admira o frumoasă expoziţie de fotografii privind participarea în Primul Război Mondial a teritoriilor româneşti care s-au unit cu România în 1918. Fotografii de război ale transilvănenilor şi basarabenilor, răvaşe către familiile care aşteptau acasă cu sufletul la gură, precum şi alte exponate ne-au făcut să simţim atmosfera, dar şi durerea legată de acest flagel care a cuprins şi neamul nostru. O altă expoziţie temporară a fost, în luna decembrie, cea a lăzilor săseşti, de diferite forme, mărimi şi întrebuinţări. De la cele de zestre până la cele în care oamenii dintr-o breaslă sau de pe o stradă puneau la un loc lucruri sau bani, pentru cheltuielile lor comune. Urmează şi alte expoziţii temporare, la fel de interesante, care prezintă şi istoria altor popoare, cum ar fi aceea a păpuşilor îmbrăcate după moda franceză din diferite perioade istorice.
Pietre vechi şi ornamente
În sălile expoziţiilor permanente ale lapidariului şi tezaurului, care prezintă exponate din piatră antice şi medievale, precum şi ornamente sau podoabe deosebite, este prezentată istoria românilor din alte puncte de vedere. Cel mai impresionant exponat din sala lapidariului este o replică a Columnei lui Traian. Fundaţia acesteia se află în centrul sălii, iar de jur împrejur, pe pereţi, sunt expuse, rând pe rând, toate scenele care urcă până în vârful acestui monument dedicat de Traian victoriei sale împotriva dacilor şi a aliaţilor lor. Pe aceste plăci, realizate în Italia în perioada interbelică şi cumpărate de statul român, putem vedea ceea ce se păstrează de 1.900 de ani la Roma, dar mult mai de aproape, pentru că toate scenele sunt expuse la înălţimea vizitatorului. Îi vedem pe Traian şi Decebal, soldaţi, ofiţeri şi generali romani şi daci, construcţii, sacrificii păgâne, negocieri de război şi tot ceea ce au cuprins cele două războaie daco-romane, din perspectiva învingătorului, desigur. Pe lângă columnă, sala lapidariului mai conţine pietre funerare, atât din Antichitate, cât şi din perioada medievală, dar şi alte pietre importante din punct de vedere istoric.
Sala alăturată, numită „Tezaurul istoric”, conţine exponate din metale preţioase sau semipreţioase, datând din Antichitate, din perioada medievală, dar şi din secolul XX. Cele 40 de vitrine ale sălii adăpostesc obiecte de cult, bijuterii şi tezaure descoperite pe teritoriul ţării noastre încă din cele mai vechi timpuri. Putem admira în această sală tezaurele de la Moigrad, Turnu Măgurele, Perşinari, Ostrovu Mare, Hinova, Stânceşti şi altele. Cea mai impresionantă, firesc, este vitrina care adăposteşte „Cloşca şi puii de aur”. Mai sunt apoi podoabe romane, getice, greceşti, precum şi cele aparţinând casei regale a României, dintre care cea mai cunoscută este coroana regelui Carol I.
Ateliere de creaţie şi expoziţii tematice
Despre atelierele de creaţie organizate de Muzeul de Istorie ne-a vorbit doamna Adela Stan, şeful Secţiei de relaţii publice a muzeului: „Muzeul Naţional de Istorie a României organizează periodic ateliere de creaţie şi de educaţie muzeală în expoziţiile permanente, dar şi în expoziţiile temporare. Acestea privesc diverse teme ale istoriei, cum ar fi atelierele despre daci şi romani, heraldică, numismatică, arheologie ş.a. Atelierele sunt organizate la cerere, de către partenerii instituţionali ai muzeului, cum ar fi diferite unităţi de învăţământ cu care au fost încheiate parteneriate, însă la aceste ateliere pot participa, cu înscriere prealabilă, şi alte persoane (copii, însoţiţi de părinţi sau bunici). Muzeul găzduieşte, de asemenea, şi ateliere care nu ţin neapărat de specificul istoric, cum ar fi atelierul micilor ingineri, în cadrul căruia copiii asamblează diferite maşinării din cuburi «Lego»”.
Directorul adjunct al muzeului, domnul Cornel Constantin Ilie, ne-a vorbit despre activitatea muzeului şi despre felul în care acesta încearcă să atragă vizitatorii: „Încercăm să suplinim faptul că muzeul este închis în mare parte, de mult timp, şi de aceea avem o activitate muzeală intensă, astfel încât cei care vizitează muzeul să se poată bucura de patrimoniul pe care noi îl avem, dar nu-l putem prezenta aşa cum ne-am dori. Expoziţiile permanente care sunt deschise acum conţin lucruri pe care publicul nu le poate vedea în altă parte, nici în România şi nici în străinătate. Expoziţia tezaurului istoric este unică şi conţine exponate de o valoare inestimabilă, dacă ne referim cel puţin la «Cloşca cu puii de aur», dar şi alte obiecte preţioase din preistorie, perioada antică, aşa cum sunt faimoasele brăţări dacice, recuperate de curând. În aceeaşi sală pot fi admirate obiecte care au aparţinut membrilor casei regale a României, cum sunt bijuterii ale reginei Maria, coroana de oţel a regelui Carol I sau coroana de aur pe care a purtat-o regina Maria la încoronarea de la Alba Iulia. Copia Columnei lui Traian, în care sunt prezentate, scenă cu scenă, cele două războaie daco-romane. Cine vrea să studieze Columna lui Traian o poate face aici mai bine ca la Roma, unde scenele au fost afectate de intemperii. Avem şi o expoziţie temporară de arheologie, intitulată «Radiografia unei lumi dispărute», pe lângă cea dedicată lăzilor săseşti şi cea de fotografii, despre Primul Război Mondial. Mai avem un proiect care se numeşte «exponatul lunii» şi în care expunem o piesă de mare valoare din patrimoniul muzeului, însoţită de toată povestea acestui obiect.”