Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Filantropie la Biserica „Silvestru“
Aşezată nu departe de intersecţia străzilor Eminescu şi Bulevardul Dacia cu Calea Moşilor, pe strada cu acelaşi nume, Biserica "Silvestru" din Capitală reprezintă un loc de referinţă pentru istoria şi înfăţişarea Bucureştiului, aceasta fiind o copie a bisericii de la Curtea de Argeş, ctitorie a domnului român Neagoe Basarab. De Biserica "Sfântul Silvestru" este legat numele marelui duhovnic Constantin Galeriu.
Biserica "Sfântul Silvestru" din Capitală este singura cu acest hram, sfântul lăcaş de închinăciune având şi hramurile "Adormirea Maicii Domnului" şi "Sfântul Neagoe Basarab", ultimul hram fiind luat tocmai datorită asemănării dintre biserica de la Argeş şi cea din Capitală.
Cei care au ales acest loc şi au zidit prima biserică au fost Pârvan şi Stanca, negustori bogaţi ce aveau prăvălie lângă Curtea Domnească, după cum ne dă mărturie tabloul votiv de la intrarea în biserică. Incendiile şi cutremurele însă, care s-au abătut de-a lungul vremii peste Bucureşti, au deteriorat atât primul lăcaş de cult din lemn construit, cât şi biserica de zid, construită pe acelaşi loc, între anii 1836 şi 1839. La 27 iulie 1904, vrednicii preoţi Theodor Arţăreanu, Radu Radulian şi Chiriac Bidoianu, diaconul George Georgescu, împreună cu membrii Consiliului Parohial, între care era şi vrednicul de pomenire Ioniţă Procopie Dumitrescu, pe atunci primar al oraşului, au început lucrările la noua biserică. "Biserica actuală este a treia. La 1743 a fost începutul bisericii noastre, 1839 a fost o reconstrucţie şi în 1907 a fost o îmbunătăţire, şi se păstrează şi astăzi. La început de secol XX, în jurul anului 1907, Biserica "Sfântul Silvestru" a avut o inimă de oameni, în frunte cu parohul de atunci, părintele chiriac Bidoianu, şi primarul municipiului Bucureşti din această perioadă, Ioniţă Procopie Dumitrescu, care era şi epitrop al bisericii, au trudit cu timp şi fără timp la refacerea bisericii, dându-i forma pe care o avem noi astăzi", ne-a explicat profesorul Gabriel Licăroiu, administratorul Bisericii "Sfântul Silvestru".
În 1907, biserica a fost sfinţită şi redată cultului, păstrând catapeteasma veche, dar modificată, a primit mobilier nou, sculptat de Babiuc, renumitul meşter al acelor vremuri, mozaic artistic lucrat de Tomassini şi pictură realizată de cel mai mare pictor de atunci, Costin Petrescu, de al cărui nume se leagă şi marea frescă a istoriei naţionale de la Ateneul Român, precum şi pictura Catedralei Reîntregirii Neamului.
Pe lângă truda de înfrumuseţare a întregului aşezământ "Sfântul Silvestru", slujitorii Bisericii "Silvestru" din Bucureşti s-au dedicat slujirii aproapelui, slujirii copiilor, tinerilor, dar mai ales a bătrânilor aflaţi în suferinţe şi greutăţi atât materiale, dar mai ales sufleteşti.
Pentru o mai bună organizare şi funcţionare a activităţilor social-caritative ale Bisericii "Sfântul Silvestru", pe 11 aprilie 2005, a luat fiinţă Asociaţia "Sfântul Silvestru" sub oblăduirea bisericii. Scopul acesteia constă în crearea cadrului organizatoric pentru manifestarea conştientă a dragostei creştine în susţinerea unei activităţi de asistenţă socială, materială, financiară, medicală şi spirituală a categoriilor de persoane defavorizate sau aflate în dificultate.
Ca urmare a demersurilor întreprinse de fostul paroh, părintele Nicolae Bordaşiu, care slujeşte şi în prezent la biserică, după anul 2000 se materializează un proiect mai vechi al enoriaşilor şi slujitorilor bisericii, respectiv construirea unui cămin pentru vârstnici.
"Recent a fost finalizat căminul pentru vârstnici, lucrare realizată cu sprijinul Primăriei Sectorului 2, urmând ca în perioada următoare să fie făcut racordul la utilităţi şi recepţionarea lucrărilor. De asemenea, trebuie să asigurăm dotările, pe care sperăm să le facem cu fonduri europene, şi apoi să o dăm în folosire. Consiliul Parohial va numi un comitet de administraţie şi va stabili criteriile ce trebuie luate în calcul pentru a primi beneficiarii, după care vom începe activitatea. Căminul are o capacitate de peste 100 de locuri", ne-a explicat părintele paroh Alexandru Gherasim.
Masă caldă pentru nevoiaşi
Tot în cadrul parohiei funcţionează şi Cantina "Sfântul Silvestru", unde servesc masa persoanele lipsite de sprijin material din parohie. Activitatea filantropică de la cantină a început în anul 2001, când un grup de tineri voluntari au dorit să ofere ajutor bătrânilor din parohie.
"Era de Naşterea Domnului în 2001, iar prima masă a fost servită în clopotniţă după Sfânta Liturghie. Cu timpul au venit din ce în ce mai mulţi bătrâni şi spaţiul a devenit neîncăpător, ducând în multe rânduri la servirea mesei în două sau trei ture. Prin purtarea de grijă a părintelui Nicolae Bordaşiu, s-au făcut demersuri pentru obţinerea altui loc pentru servirea mesei. A obţinut două încăperi în cadrul Şcolii 23, care au fost transformate ulterior în bucătărie şi sală de mese. Numărul celor care servesc în prezent masa este de aproximativ 40 de persoane", mărturiseşte profesorul Gabriel Licăroiu, administrator al bisericii şi unul dintre promotorii acestui proiect.
Cateheze pentru tineri
Pe lângă activităţile sociale desfăşurate, Biserica "Sfântul Silvestru" desfăşoară şi o bogată activitate cu tinerii.
Activitatea catehetică este practic o continuare a tradiţiei didactice a bisericii, izvoarele istorice menţionând că la 1860 a luat fiinţă în locuinţa parohială o şcoală de fete.
În prezent, seara, după săvârşirea slujbei Vecerniei sau a Acatistului, cei trei preoţi slujitori, doi diaconi sau cei doi cântăreţi de la strană, teologi cu masterate în teologie, susţin şi cateheze adresate în primul rând tinerilor.
"În fiecare seară de luni şi vineri, când se face slujba Vecerniei, se face şi câte o cateheză, şi pe lângă aceasta desfăşurăm şi programele Patriarhiei "Hristos împărtăşit copiilor" şi "Alege Şcoala". Catehezele sunt susţinute în special de cântăreţi, care sunt absolvenţi de Teologie şi cu masterate în teologie, deci ei sunt doar pentru o perioadă cântăreţi, urmând să devină preoţi", a adăugat părintele paroh Alexandru Gherasim.
Părintele Galeriu
Biserica "Silvestru" din Capitală mai este renumită pentru un lucru, respectiv pentru marele duhovnic ce a slujit aici timp de trei decenii, părintele Constantin Galeriu.
Acum, la şapte ani de la trecerea la cele veşnice a părintelui, lumea vine şi se roagă la mormântul său de lângă lăcaşul de închinăciune, la fel ca la un sfânt. Chiar astăzi, pe 13 august, se împlinesc şapte ani de când părintele a fost aşezat în mormântul de lângă biserica pe care a slujit-o, alături de credincioşii pe care i-a iubit atât de mult, iar lumea vine întruna pentru a se reculege la locul său de veci, unde ard neîncetat candele şi lumânări printre florile aduse cu prisosinţă de cei ce l-au iubit.
În memoria sa, părintele paroh Alexandru Gherasim va organiza în cadrul parohiei un muzeu în care vor fi expuse obiecte ale părintelui Galeriu, precum şi ale părintelui Chiriac Bidoianu.
