Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
File de istorie şi demnitate naţională
În apropierea Gării de Nord din Capitală şi a Spitalului Militar Central, pe strada Mircea Vulcănescu, se află Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”. Vizitatorul acestui muzeu poate vedea întreaga istorie a poporului român, începând chiar cu preistoria, şi lupta sa pentru identitate, demnitate şi neatârnare de alte popoare sau imperii. Muzeul militar întruchipează cel mai bine idealul naţional românesc, dobândit cu sudoare şi jertfă de înaintaşii noştri.
Gândit încă din 1865, după Unirea Principatelor Române, prin diferite expoziţii şi secţii pe lângă alte muzee, muzeul militar avea să fie deschis abia în 1924, pe Dealul Filaret, în faţa Mormântului Ostaşului Necunoscut. În 1943, clădirea muzeului a fost demolată în vederea construirii pe acea colină a Catedralei Eroilor Neamului, fapt care însă nu s-a mai realizat. În perioada comunistă, muzeul a fost mutat în mai multe locuri, inclusiv în Dealul Spirii. În anul 1986, când pe acel deal urma să fie construit actualul Palat al Parlamentului, muzeul a fost mutat în locul unde se găseşte şi acum, pe strada Mircea Vulcănescu nr. 125-127. Muzeul se află în subordinea Ministerului Apărării Naţionale şi este condus, firesc, de către un ofiţer al Armatei Române.
Expoziţia permanentă a muzeului este adăpostită în mai multe clădiri, care însumează peste 22 mii metri pătraţi de săli expoziţionale. Cele mai multe exponate au fost donate, de-a lungul vremii, de persoane particulare care au înţeles că locul cel mai bun al obiectelor istorice este la muzeu.
Clădirea centrală, aceea cu faţa la strada Mircea Vulcănescu, adăposteşte, în săli pe patru niveluri, exponate şi machete care prezintă istoria militară a ţinuturilor româneşti începând cu preistoria şi până la istoria contemporană a militarilor de după 1989.
Pietre şlefuite sub formă de vârf de săgeată, suliţe, coifuri getice din aur, obiecte de uz casnic care să prezinte viaţa oamenilor din acele vremuri, precum şi machete ale unor localităţi preistorice, toate acestea sunt prezentate într-o manieră profesionistă, după toate rigorile ştiinţei muzeale, în sălile de la demisol. La parter este prezentată istoria militară a dacilor, prin machete de cetăţi, hărţi ale prezenţei dacice în legiunile romane, manechine vestimentate de soldaţi daci şi romani, precum şi vestigii din vremea zidirii castrelor romane, cu ştampilele care precizează ce legiune făcuse zidirea respectivă.
Etajul următor prezintă istoria medievală a voievodatelor şi ţinuturilor româneşti, de asemenea în scene pictate pe pereţi, machete de cetăţi româneşti medievale, copii de fresce care arată cei mai importanţi domnitori, arme ale vremii, cărţi şi documente legate de război, inclusiv tunuri. Foarte interesant este faptul că muzeul deţine racla în care a fost păstrat o perioadă capul domnitorului Mihai Viteazul, la Mănăstirea Dealu de lângă Târgovişte. Ultimul nivel conţine exponate legate de istoria modernă şi contemporană a României, respectiv Războiul de Independenţă, cele două războaie mondiale din secolul XX şi o sală în care este prezentată Revoluţia din decembrie 1989.
În curtea muzeului, situată între mai multe clădiri cu exponate sau administrative, pot fi văzute tancuri, tunuri, rachete, un elicopter şi un avion. Tancurile şi tunurile reprezintă dotarea Armatei Române încă din secolul al XIX-lea, cel mai recent exponat fiind o rachetă sol-aer cu rază mică de acţiune, amplasată aproape de ieşirea din curtea muzeului.
Hangarul de după curte este dedicat istoriei Aviaţiei Militare Române. Aici sunt expuse atât avioane din primele zile ale aviaţiei, cât şi avioane de vânătoare şi cu reacţie. Într-un colţ special amenajat, această mare sală are exponate legate de activitatea cosmonautului Dumitru Prunariu. Acolo putem vedea expus modulul de coborâre cu care a aterizat cosmonautul român în cadrul programului „Intercosmos”.
O altă clădire adăposteşte uniforme militare şi colecţia de arme. Vizitatorul poate admira uniforme militare ale Armatei Române din secolul al XIX-lea şi până în prezent, tablouri cu uniforme, iar la etaj, colecţia de arme, care cuprinde exponate începând de la săbii şi lănci medievale până la pistoale şi arme automate moderne. Sala dedicată armelor de vânătoare are exponate cu o valoare artistică deosebită.
Ultima clădire adăposteşte trăsuri, şarete şi sănii care au aparţinut familiei regale, precum şi atelaje militare, ca furgoane de artilerie, trăsuri de transmisiuni şi de bagaje pentru război, piese de harnaşament şi diverse accesorii de călărie.
Activităţi şi proiecte periodice ale muzeului
În acest moment, muzeul reorganizează şi modernizează secţia de istorie militară modernă, fapt pentru care momentan etajul care prezintă această istorie este închis publicului. Acest lucru va permite muzeului să prezinte, în cele mai bune condiţii, istoria militară modernă a României, în conformitate cu standardele internaţionale ale muzeologiei.
Principala manifestare periodică a Muzeului Militar Naţional este aceea dedicată zilelor muzeului, care se desfăşoară la sfârșitul celei de-a doua săptămâni din luna mai a fiecărui an. La această manifestare participă, pe lângă muzeul militar, şi unele asociaţii private care se preocupă de reconstituirea istorico-militară, cum ar fi Asociaţia „6 Dorobanţi”, Asociaţia „Tradiţia Militară”, asociaţiile „Deutsche Freikorps”, „Societas militae getae” şi „Asociaţia Naţională a Colecţiilor de Arme”, care sprijină muzeul cu efecte pirotehnice. La aceste manifestări participă şi muzee mai mici cu specific militar (Muzeul Jandarmeriei, al Pompierilor ş.a.). Manifestările cuprind activităţi în aer liber, în curtea muzeului, proiecţii cinematografice, dar şi „reenactment” - reconstituire militară.
Doamna Tudoriţa Toader, şefa secţiei de programe educaţionale şi relaţii publice a muzeului, ne-a relatat mai multe amănunte despre viaţa muzeului şi proiectele periodice în care este implicat. Muzeul militar desfăşoară, de asemenea, proiecte educaţionale, cooperând cu instituţii de învăţământ preuniversitare în vederea îmbunătăţirii cunoştinţelor de istorie ale elevilor. Un astfel de proiect este cel intitulat „Cinci licee, cinci muzee”, la care au participat mulţi elevi care s-au familiarizat cu istoria militară a românilor, văzând exponate din depozit şi cunoscând istoria acestora. Alt proiect la care a participat muzeul militar este cel intitulat: „Simte arta!”, dedicat persoanelor cu dizabilităţi: nevăzători sau persoane care nu se pot deplasa. Muzeul a participat şi la „Caravana muzeelor”, dedicată copiilor cu vârstă mică. De curând, muzeul a eliberat un spaţiu la parter pentru expoziţiile temporare, la care să aibă acces publicul larg.