Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
File din povestea Corului „Vox Medicalis“
Muzica este arta prin care se manifestă cel mai intens bucuria sufletului. Muzica aduce linişte, relaxează, înnobilează şi înfrumuseţează viaţa, însă doar dacă are o menire ziditoare şi benefică minţii şi sufletului. Armonia sunetelor, dar mai presus de aceasta, armonia sufletului este ceea ce caută un grup numeros de tineri, şi anume membrii Corului „Vox Medicalis“, format predominant din studenţi de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti şi de la alte facultăţi bucureştene.
Filele scrise din cartea de poveste a Corului „Vox Medicalis“ sunt abia la început. În această toamnă va împlini 5 ani de activitate. La prima vedere poate e puţin, dar, avându-se în vedere faptul că majoritatea membrilor sunt studenţi la Medicină şi Farmacie, fiecare an pe care-l împlinesc pentru ei este o realizare, mai ales că în vremurile de astăzi sunt foarte puţine facultăţile în care să mai fie înfiinţate şi susţinute asemenea coruri. Până în prezent, Corul „Vox Medicalis“ a concertat pe toate marile scene ale Capitalei. Mai bine de 70 de apariţii publice, atât concerte proprii, cât şi alături de Orchestra Medicilor, pe scena Ateneului Român, la diferite evenimente de gală, academice, studenţeşti, acţiuni caritabile în spitale, atât în Bucureşti şi oraşe din ţară, cât şi în străinătate. Acest ansamblu semiprofesionist are ca partener Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti şi ţine de Societatea Studenţilor în Medicină din Bucureşti (SSMB).
Corul „Vox Medicalis“ a fost înfiinţat de Tudor Ionescu, pe atunci student în anul II la Facultatea de Medicină, din dragoste pentru muzică, deşi a absolvit un liceu de matematică-informatică. A trecut prin multe până să ajungă aici. La 12 ani, dorind să cânte vocal, profesoara care-l medita la pian a renunţat la el pentru că era afon, dar a perseverat, apăsând minute în şir clapele pianului pentru a învăţa să ia tonul. Progresele nu au întârziat să apară şi astfel că în liceu, datorită lecţiilor de teorie şi sprijinului diferitor mentori, a format un cor, iar această experienţă i-a fost de mare folos mai târziu. „Am început timid, dar lucrurile au luat o amploare la care nu mă aşteptam. Nu ştiam prea bine în ce direcţie voi merge până când coriştii, prin firea lor intimă, mi-au deschis perspectivele şi nu am putut să nu mă îndrăgostesc de ceea ce se numeşte «Vox Medicalis»“, povesteşte Tudor Ionescu, student în anul VI la Facultatea de Medicină, dirijor fondator şi manager al Corului „Vox Medicalis“.
Succesul acestui ansamblu coral s-a datorat nu numai abordării partiturii prin descifrarea şi transcenderea sensurilor textelor şi a sensibilităţilor muzicale, ci şi entuziasmului tineresc pentru această artă. „Cred că doar un student la Medicină poate înţelege ce înseamnă ca, după 12 ore la facultate şi în spital, să continui pentru încă 2 ore şi jumătate cu repetiţiile, de două ori pe săptămână, la care se adaugă repetiţiile din anumite weekenduri. Dacă mai lucrezi şi în cercetare sau dacă te implici în alte proiecte de voluntariat, lucrurile se complică şi mai mult. Au existat perioade în care programul mi se părea crunt şi mă certam cu părinţii pentru că ajungeam târziu acasă şi am avut de câteva ori ispita să renunţ, dar nu m-a lăsat inima. Pentru mine, Vox-ul a fost o experienţă deosebită. Am crescut şi încă mai cresc alături de o familie la care nu aş fi putut visa vreodată. Mă simt binecuvântată. Totul a început într-o seară de octombrie 2011, când, cu inima cât un purice şi cu vocea tremurândă, m-am încumetat să particip la audiţii. Nu cred că pot descrie bucuria de a fi acceptată sau ce a urmat după“, mărturiseşte Mădălina-Maria Florea, studentă în anul IV la Facultatea de Medicină.
În Corul „Vox Medicalis“ cântă şi studenţi de la alte facultăţi, precum Conservator, Teologie, ASE, Politehnică, şi din alte arii profesionale. „Mi
s-a părut provocator să cânt într-un cor al Facultăţii de Medicină. Este o pasiune mai veche a mea cântatul în cor, dar aici am întâlnit multă pasiune pentru muzică şi multă bucurie. Suntem ca o adevărată familie. Ne înţelegem foarte bine şi ne bucurăm la fiecare repetiţie şi mai ales la fiecare concert. Sunt deja de trei ani în acest cor şi sper să cânt cât mai mulţi ani“, afirmă Silviu Năstase, masterand în anul II la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.
„Fiecare piesă era de fapt o rugăciune“
De-a lungul celor cinci ani, Corul „Vox Medicalis“ a abordat repertorii variate, iar de curând a susţinut un concert la Biserica „Sfântul Elefterie“ din Capitală, dedicat giuvaierelor corale religioase româneşti. „Trăim într-o eră secularizată, în care se pierde o foarte mare parte a culturii, şi anume cultura eclesiastică, element-ancoră în istoria omenirii, în istoria Ţărilor Române. Astfel, noi readucem publicului, într-o manieră cât mai accesibilă, cultura spirituală. De asemenea, înţelegerea religiei ca abordare interioară îţi deschide alte orizonturi. Poţi să înţelegi ceea ce interpretezi. Fără ea ai un minus. E ca şi în profesia de medic. Dacă te ocupi doar de trup, deja conceptul profesiei tale devine falimentar. Ceea ce îţi trebuie, nu numai în profesia medicală, cât şi de-a lungul existenţei, este un mare grad de spiritualitate“, a punctat Tudor Ionescu.
Recentul concert a fost pregătit de Răzvan Rădos, întrucât Tudor Ionescu este în an terminal, iar Răzvan este absolvent al Conservatorului din Bucureşti, dirijor fondator al Corului Regal şi al Corului „Vox Caelestis“, al Parohiei Iancu Vechi Mătăsari din Capitală, şi membru în Corul de Cameră „Preludiu“. „Atunci când au aflat că vom aborda un repertoriu religios, mulţi dintre ei au devenit foarte curioşi, fiindcă nu au mai cântat muzică religioasă. Vorbindu-le despre muzica bizantină, despre influenţa folclorului în muzica religioasă, precum cel din Ardeal, de unde vin eu, sau a muzicii corale ruseşti în muzica corală românească, treptat ei au devenit nu doar mai interesaţi de muzica religioasă, ci chiar tot mai cunoscători de acest repertoriu şi ai modurilor ei de construcţie. Sunt foarte împlinit că am reuşit să montez şi cu ei acest concert, pe care-l putem considera un pas ascendent foarte mare pentru Corul «Vox Medicalis»“, a subliniat dirijorul principal Răzvan Rădos.
„În călătoria mea alături de Vox, fiecare sezon mi-a adus câte o nouă provocare de identificare şi de trăire a unor diferite tipuri de muzică, accesând astfel o emoţie spirituală cu totul deosebită de fiecare dată. Am întâlnit foarte mulţi oameni cu adevărat bucuroşi după concerte. Totuşi, ultimul sezon a fost aparte prin muzica abordată, cea religioasă ortodoxă. Deşi, personal, prefer muzica psaltică la slujbe, am descoperit o bucurie de negrăit în fiecare dintre piese, pentru că fiecare piesă era de fapt o rugăciune. La concert ne-am vărsat sufletul în faţa lui Dumnezeu şi cred că oamenii prezenţi au simţit acest lucru. A fost o mare bucurie, şi pentru noi, şi pentru public. Fericitul Augustin spunea: «Cântă şi mergi mai departe, la capătul drumului te aşteaptă Dumnezeu». Eu cred că asta este şi nădejdea membrilor din «Vox Medicalis»“, a mai spus Mădălina-Maria Florea.