În această toamnă au fost încheiate lucrările de deminare a terenului de pe malul râului Iordan, unde este situat şi aşezământul românesc din această zonă. După efectuarea ultimelor verificări de securitate, vor începe lucrările de restaurare şi reconstrucţie a Așezământului Românesc de la Iordan, pentru a fi săvârșite din nou slujbe aici şi pentru reintegrarea lui în circuitul de pelerinaje.
În anul 2017, în zona Qaser al-Yahud de pe malul râului Iordan, au fost demarate lucrările de deminare a terenului pe care se află şi Aşezământul Românesc de la Iordan, proiect demarat la iniţiativa celor opt Biserici care au proprietăţi în această zonă. Recent au fost încheiate lucrările de extragere a minelor antitanc şi antipersonal, în acest moment armata israeliană efectuând ultimele verificări de securitate, a transmis TRINITAS TV.
După încheierea acestor verificări şi redeschiderea zonei accesului public, interzis încă din 1970, vor fi demarate şi lucrările de restaurare a bisericii şi reconstrucție a celorlalte clădiri care fac parte din ansamblul Așezământului Românesc de la Iordan, în vederea redării acestuia cultului şi reintegrării în circuitul de pelerinaje, având în vedere faptul că acesta este situat în apropierea locului de la Iordan unde Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat de către Sfântul Ioan Botezătorul.
„Lucrările în șantierul de deminare de la râul Iordan au continuat în această perioadă, chiar dacă au fost restricții, astfel încât să ajungă în situația în care au fost scoase toate încărcăturile explozive din zona respectivă. Acum se fac verificările de securitate. Este vorba de o suprafaţă de aproape un milion de metri pătrați care au fost verificați metru cu metru și toate urmele de explozibil au fost îndepărtate. Acum urmează ca Bisericile care au proprietăţi în zonă să demareze proiectele de reparații, renovare sau de construire a așezămintelor religioase. Noi avem 10.000 de metri pătrați pe malul râului, în zona Qaser al-Yahud, care se află chiar în proximitatea locului istoric al Botezului Domnului. Ruinele bisericii în care a slujit Sfântul Ioan Iacob se află încă în acel loc. Sperăm că imediat ce situația o va permite, pentru că sunt unele restricții de acces, să putem intra cu specialiștii noștri în zonă, pentru măsurătorile necesare în vederea elaborării proiectului de refacere a Așezământului Românesc de la Iordan”, a declarat pentru TRINITAS TV părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Așezămintelor românești de la Locurile Sfinte.
Totodată, părintele arhimandrit a vorbit şi despre situaţia Aşezămintelor Româneşti de la Locurile Sfinte, precum şi despre pelerinajele în această zonă: „Pelerinajele în Țara Sfântă au suferit foarte mult anul acesta. Ele au fost oprite din luna martie și până la sfârșitul anului nu există vești prea bune, întrucât autoritățile israeliene au interzis zborurile internaţionale pentru pelerini. Toate programările făcute pentru acest an au trebuit amânate pentru o dată necunoscută. Slujbele la Locurile Sfinte în bisericile ortodoxe s-au desfăşurat fie cu număr limitat de credincioși, al celor care locuiesc în Țara Sfântă, fie au fost oficiate doar cu participarea clericilor, accesul închinătorilor fiind interzis, după cum s-a văzut la Sfintele Paşti, când slujbele au fost săvârşite în interiorul bisericilor, unde doar Patriarhul Ierusalimului și preoții au avut acces, pelerinii putând participa de la distanță, prin intermediul transmisiunilor on-line. La fel se va întâmpla şi în cazul sărbătorilor prilejuite de praznicul Naşterii Domnului”.
Istoria Așezământului Românesc de la Iordan începe în anul 1931, odată cu hotărârea Guvernului palestinian de a împărţi în parcele de câte 10.000 mp terenul de pe malul drept al râului Iordan, în regiunea denumită Qaser al-Yahud, aproape de vărsarea în Marea Moartă, pentru a le oferi comunităţilor religioase, cu obligația ca în cel mult doi ani să construiască acolo aşezăminte religioase. Cu binecuvântarea Patriarhului Miron al României, ceremonia de punere a pietrei de temelie la biserica aşezământului românesc a avut loc în ziua de 25 aprilie 1935, slujba fiind oficiată de Episcopul Lucian al Romanului, în prezența consulului României în Palestina și a mulțimii de pelerini români adunați pe valea Iordanului. Aici a slujit, în perioada 1947-1952, Sfântul Cuvios Ioan Iacob, monah român venit în Țara Sfântă în anul 1936 de la Mănăstirea Neamț și care a primit aici ascultarea de egumen și slujitor la Așezământul Românesc de la Iordan.
