Toţi sfinţii sunt bineplăcuţi lui Dumnezeu şi ne dau răspuns bun cererilor noastre atunci când stăruim cu inimă curată în rugăciune. Însă Dumnezeu a rânduit ca în fiecare parte a ţării să existe câte un sfânt care să fie mai apropiat de sufletele noastre, ocrotind în mod deosebit eparhia în care se află. În zona Argeşului şi Muscelului, a fost rânduită să ne primească cererile cele de folos Sfânta Filofteia, prăznuită de Biserică în fiecare an pe 7 decembrie.
Paşii pelerinului aflaţi în căutarea liniştii şi a unui răspuns bun la rugăciunile înălţate din inimă îşi pot găsi alinare în vechea ctitorie domnească de la Curtea de Argeş. O ctitorie încărcată de istorie, dar şi de legende, completată în plan duhovnicesc de veacuri bune de rugăciunile Sfintei Muceniţe Filofteia, ce a dorit în chip minunat ca în acest loc să îşi odihnească sfintele ei moaşte.
Locul este unul deosebit, ce îmbie la rugăciune şi meditaţie, iar uşa paraclisului arhiepiscopal în care se află racla cu cinstitele ei moaşte este deschisă întruna de pelerinii ce vin să îi sărute mâna sfintei şi să îi ceară mijlocire.
Chiar cu câteva zile înainte de cinstitul ei praznic, lumea venea necontenit şi îşi pleca genunchii în faţa sfintei, îi mulţumea pentru ajutor sau îi cerea sprijinul, plecând încredinţată de bunăvoinţa sfintei, care zâmbeşte, parcă, în semn de mulţumire pentru fiecare rugăciune adusă din inimă.
Şi pe chipurile tuturor credincioşilor se vedea o apropiere faţă de sfântă, o dragoste prietenească mărturisită de lumina chipurilor lor.
Unii credincioşi şi-au făcut un obicei din a veni dimineaţa şi a citi Acatistul sfintei şi abia mai apoi merg acolo unde au nevoie.
Despre binecuvântarea sfintei şi despre ce înseamnă prezenţa ei în această eparhie ne-a vorbit Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului.
„Iubitoarea de Dumnezeu, Filofteia - numindu-se în limba Eladei, însorită şi scăldată în albastrul cerului -, este o mare bucurie pentru argeşenii care o alintă cerându-i în rugăciune şi spunându-i «Sfântuliţa»! Când am ajuns la Argeş, cu slujirea statornică, am văzut, minunându-mă, marea apropiere faţă de Sfânta Muceniţă Filofteia a argeşenilor, dar mai ales a argeşencelor şi a pruncilor, pe faţa cărora se vădea un optimism dinamic, o bucurie sigură şi blândă. Trăiam o stare sufletească unică. Paraclisul, cu hramul Naşterii Maicii Domnului, este de aproape un secol locul în care Sfânta Filofteia străjuie Argeşul şi Ţara Românească“, ne-a mărturisit Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic.
Văzând mulţimea pelerinilor ce se perindă la racla cu moaştele sfintei, nu puteam să nu ne întrebăm de unde vine această dragoste a credincioşilor faţă de sfânta muceniţă.
Despre aceasta ne-a vorbit tot chiriarhul locului, IPS Părinte Calinic.
„Fiecare dintre noi, pe cât ne ţin puterile, adresându-ne tainic şi în public purtării de grijă a lui Dumnezeu şi a sfinţilor Săi, primim degrabă, sau cu oarecare aşteptare, răspuns la dorinţele noastre exprimate prin rugăciuni stăruitoare, cu credinţă, nădejde şi dragoste de Dumnezeu şi de zidirea Sa binecuvântată. Câtă bucurie şi neuitare ne-a cuprins atunci când am primit răspuns la rugăciunile noastre, scurte şi cu foc trimise către urechile şi inima lui Dumnezeu! Ne inundă o lumină blândă. Primim în inimă încurajare. Ne lipim viaţa noastră de Dumnezeu şi de sfinţii Săi, devenim casnicii lui Dumnezeu, aşa cum ne încurajează Sfântul Pavel, Apostolul Neamurilor! Cei care am primit răspuns la rugăciunile noastre adresate lui Dumnezeu şi Sfintei Muceniţe Filofteia ne arătăm recunoştinţa cu mulţumire către Domnul Dumnezeu, cât şi Sfintei Filofteia, prin care vine ajutorul, pentru că «Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi», prin care face minuni! Rămâi atât de impresionat, când auzi mărturisiri ale credincioşilor, de modul cum au fost ajutaţi de sfinţii lui Dumnezeu şi de Sfânta Muceniţă Filofteia. Însumi, să-mi fie iertată mărturisirea, am fost în grija lui Dumnezeu, prin Sfânta Muceniţă Filofteia, de la ruperea piciorului - din neatenţie - până la toate, absolut toate lucrările de aproape 30 de ani, de când sunt în Grădina Maicii Domnului (cele 5 biserici din parcul Mănăstirii Argeşului având hramul Maicii Domnului: «Buna Vestire, Naşterea Maicii Domnului, Adormirea Maicii Domnului, Intrarea în biserică a Maicii Domnului, Acoperământul Maicii Domnului») şi în grădina Sfintei Muceniţe Filofteia, unde veghează cu grijă pe cei care slujesc Biserica şi spaţiul binecuvântat de istorie, cultură, duhovnicie“, ne-a mai explicat IPS Părinte Calinic.
Un lucru frumos, ne-a mai mărturisit chiriarhul Argeşului şi Muscelului, este că dragostea credincioşilor pelerini a crescut şi creşte mereu faţă de sfântă, pe de o parte, atraşi de acest lucru minunat care este mucenicia unui prunc, dar şi de faptul că sfânta le răspunde cererilor.
„Orice întâlnire între credincios şi sfântul la care ne spunem amarurile şi bucuriile - mai rare - este o întâlnire personală, tainică, harismatică. Mi-a fost dat, din milostivirea lui Dumnezeu, să veghez la căpătâiul sfinţilor: Calinic de la Cernica, Dimitrie cel Nou, şi mai ales Sfânta Filofteia. În mod constant şi permanent, la Curtea de Argeş am văzut, înainte şi după 1989, aproape aceeaşi statură duhovnicească a creştinilor din Argeş, dar şi din alte părţi ale ţării. Duhul secularizării suflă pe unde poate şi peste oricine este pe drumul acestei lumi. De noi depinde dacă ne lăsăm bântuiţi şi striviţi de duhul secularizării, care nu se vindecă decât prin întoarcerea noastră la izvoarele Ortodoxiei practice, la obârşia strămoşilor cu omenia şi frumuseţea cea dintâi“, ne-a mai explicat ierarhul Argeşului şi Muscelului.
De 58 de ani străjer al sfintei
Lângă racla cu moaştele Sfintei Filofteia am avut bucuria să întâlnim şi pe unul dintre monahii care străjuiesc aici de aproape şase decenii. Este părintele Clement Haralam, care împlineşte aproape un secol de viaţă. A intrat în mănăstire imediat ce a terminat războiul, în semn de mulţumire că Dumnezeu l-a ţinut viu în acele teribile clipe şi, deşi este moldovean şi l-a avut duhovnic pe părintele Cleopa de la Sihăstria, chemarea Sfintei Filofteia a fost mai puternică, aşa că a venit la Curtea de Argeş. Şi din anul 1956 şi până în prezent, urmează zilnic aceeaşi rânduială, înălţând de dimineaţă rugăciuni la căpătâiul sfintei şi citind pomelnicele lăsate de credincioşi pentru a fi pomeniţi.
„Nu sunt prea mulţi ani“, ne spune părintele. Când e vorba de stat în preajma sfinţilor, niciodată nu e prea mult. Însă, în aceşti „puţini“ ani, a avut ocazia să vadă mii şi mii de chipuri împovărate de griji sau bucuroase că au primit ajutor, veniţi să îi sărute mâna sfintei. Şi chiar dacă au fost şi vremuri mai tulburi, credinţa oamenilor şi nădejdea în protectoarea lor nu s-au împuţinat niciodată.
La fel şi hramurile din perioada comunistă. Chiar dacă au fost vremuri tulburi, cu multe restricţii, oamenii veneau în continuare cu mare evlavie la sfântă şi i se închinau încredinţaţi că vor primi ajutorul sperat.
„După ce a fost dat personalul afară de aici, am rămas episcopul, părintele stareţ şi eu. Şi zilnic eram aici de dimineaţa şi uneori până noaptea târziu, pentru că veneau oameni întruna să se închine. Au fost momente când veneam de la şase dimineaţa şi stăteam până la ora 1 noaptea. Închideam biserica aici şi mergeam dincolo în catedrală şi deschideam să intre lumea care venea mereu la biserică“, ne mărturiseşte părintele Clement.
Procesiuni în mai multe eparhii din ţară
Pentru că evlavia faţă de sfântă este mare, numeroase comunităţi de credincioşi din ţară au cerut Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic ca cinstitele moaşte ale sfintei să meargă în procesiuni în mai multe oraşe din ţară. Chiar dacă, mărturiseşte Înaltpreasfinţia Sa, uneori a ezitat. Totuşi, Sfânta Muceniţă Filofteia a ajuns în Eparhia Râmnicului, în cea a Sloboziei şi Călăraşilor, a Bucureştilor, a Buzăului şi Vrancei sau în Arhiepiscopia Sibiului, toate aceste procesiuni desfăşurându-se cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Şi în fiecare dintre aceste locuri în care a mers, sfânta a fost întâmpinată cu dragoste şi smerenie de toţi credincioşii, numărul mare al celor care s-au alăturat procesiunii fiind o dovadă de netăgăduit a dragostei pe care credincioşii o au faţă de sfântă.
De altfel, de-a lungul veacurilor, istoria consemnează mai multe fapte minunate ce au avut loc în urma procesiunilor cu sfintele moaşte ale Sfintei Filofteia. De multe ori, la vreme de secetă, racla cu cinstitele moaşte a fost scoasă în procesiune şi Dumnezeu s-a milostivit pentru rugăciunile venite din inimă şi a trimis ploaie acolo unde a fost nevoie.
Programul hramului din acest an
Şi în acest an, credincioşii care au evlavie la Sfânta Muceniţă Filofteia sunt aşteptaţi la Curtea de Argeş pentru a participa la seria de evenimente dedicate praznicului sfintei.
Sărbătoarea va dura şi de această dată mai multe zile şi va cuprinde mai multe evenimente.
Începutul sărbătorii va fi în ajunul praznicului Sfântului Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, pe 5 decembrie, la Biserica „Sfântul Nicolae“ Domnesc. Aici, începând cu ora 16:00 va avea loc slujba Privegherii, urmând ca sâmbătă, 6 decembrie, să fie săvârşită Sfânta Liturghie arhierească tot la Biserica „Sfântul Nicolae“ Domnesc. După-amiaza, tot de la ora 16:00 va avea loc din nou slujba Privegherii, în cadrul căreia va avea loc şi procesiunea cu racla în care se află moaştele Sfintei Filofteia. Racla cu cinstitele moaşte va fi scoasă din paraclisul arhiepiscopal şi dusă spre Catedrala Arhiepiscopală, fiind aşezată în baldachinul din faţa sfântului locaş spre închinarea credincioşilor.
A doua zi, pe 7 decembrie, în ziua de prăznuire a Sfintei Filofteia, vor avea loc dimineaţa Sfinţirea mică a apei, Taina Sfântului Maslu şi Acatistul Sfintei Filofteia, urmând apoi Sfânta Liturghie arhierească săvârşită de un sobor de ierarhi.
La aceste frumoase slujbe ne îndeamnă şi Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic să participăm şi să aducem cinstire sfintei muceniţe.
„Comoara sfinţeniei şi dreptei cumpăniri este în vatra noastră românească şi ortodoxă. Cu aceasta vă îndemn să vă apropiaţi de Biserica lui Dumnezeu şi sfinţilor Săi, printre care Sfânta Muceniţă Filofteia străluceşte ca o lumină şi mângâiere!“, a încheiat IPS Părinte Calinic.
O viaţă pilduitoare a unei prunci muceniţe
Sfânta Muceniţă Filofteia s-a născut la începutul veacului al XIII-lea în oraşul Târnovo. Fiind copilă încă, Dumnezeu a chemat la Sine pe vrednica sa mamă, rămânând astfel orfană. După o vreme, tatăl ei s-a recăsătorit. Între îndatoririle pe care mama vitregă le-a dat Filoteii se număra şi aceea de a duce tatălui său hrană la câmp. Pe drumul spre ţarină, adeseori întâlnea oameni săraci, cărora copila le dădea din mâncarea tatălui său. Întâmplându-se acest lucru de mai multe ori, tatăl rămânea fără hrană îndestul. Întrebându-şi soţia ce se întâmplă cu bucatele, aceasta i-a răspuns că ea îi trimite cele trebuincioase, dar că Filofteia împarte mâncarea la săraci. Tatăl a urmărit-o şi, văzând cum Filofteia împărţea săracilor din mâncarea pe care trebuia să i-o aducă, a scos securea pe care o purta la brâu şi a aruncat-o asupra fetei. A rănit-o grav la un picior, încât, după puţină vreme, fetiţa şi-a dat sufletul în mâna Ziditorului a toată făptura.
Filofteia, în vârstă de numai 12 ani, şi-a dat viaţa în mâinile Domnului. Tatăl nu a putut să ridice trupul fiicei sale, întrucât era foarte greu şi, nedumerit, a alergat la episcopul cetăţii. Acesta, însoţit de clerici şi mulţime de credincioşi, a înălţat rugăciuni către Dumnezeu şi a vrut să ridice trupul pentru a fi aşezat în catedrala cetăţii. Văzând că nu reuşesc, au înţeles că nu era voia sfintei să fie dusă în cetate şi au început să spună numele diferitelor cetăţi, biserici şi mănăstiri din dreapta şi stânga Dunării. Când au rostit numele Bisericii „Sfântul Nicolae“ de la Curtea de Argeş, trupul sfintei s-a făcut mai uşor. Voievodul Radu Negru a venit la Dunăre, înconjurat de episcopi, clerici şi mult popor, şi a aşezat moaştele Sfintei Filofteia în biserica de la Curtea de Argeş.
În anul 1517, domnitorul Neagoe Basarab a ctitorit Mănăstirea Curtea de Argeş, în care a mutat moaştele sfintei, ele aflându-se astăzi în paraclisul bisericii Mănăstirii Curtea de Argeş.
