Aproape 20 de ani au fost necesari pentru construirea acestui măreţ locaş de cult. Solidă asemenea unei cetăţi şi caldă ca o îmbrăţişare, după cum o arată linia arhitecturală exterioară. Nu doar cărămizi atent suprapuse, ci şi loc preferat al inimilor milostive. Cu adevărat un sfânt locaş închinat lui Dumnezeu! Aceasta este tânăra biserică cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din cartierul băcăuan Şerbăneşti, loc de întremare sufletească şi casă a comuniunii autentice.
Lumina şi căldura unui soare dogoritor ca în miez de vară ne-au însoţit şi la dus, şi la venit în drumul nostru spre Bacău. Sub aceste bune auspicii ne-am petrecut o zi în mijlocul comunităţii Parohiei „Pogorârea Sfântului Duh”-Şerbăneşti. Ospitaliere şi comunicative, gazdele ne-au primit ca pe nişte prieteni vechi, regăsiţi de curând. Ataşaţi de biserică şi de slujitorii ei, enoriaşii vorbesc din convingere despre puterea credinţei. Fiecare dintre cei care formează nucleul parohiei, oameni de cuvânt, gospodari şi de nădejde, au fost marcaţi în existenţa lor de „şocuri” cum le numesc ei, adică de experienţe de viaţă care le-au demonstrat că Dumnezeu ne are în palmă pe toţi şi doar cu ajutorul Lui izbutim în viaţă.
Actualul părinte paroh Adrian Ghinea a fost numit preot în această parohie în anul 2002. Pe atunci, paroh era părintele Ioan Ferchiu. Au slujit împreună în biserica veche, ridicată în cinstea Sfinţilor Voievozi Mihail şi Gavriil, în timpul preotului Vasile Veleşcu. În acea perioadă, noul locaş de rugăciune, a cărui piatră de temelie s-a pus în anul 1996, avea puţin peste 10 metri înălţime şi era adânc ancorată în pământ, cu unul dintre piloni adâncit la 17 metri şi zidurile groase de un metru.
„Biserica aceasta s-a născut dintr-o dorinţă veche a locuitorilor din acest cartier. Vremea a trecut şi o parte dintre ei au murit şi nu au mai apucat să o vadă terminată. 90% din fondurile destinate construirii locaşului de cult au venit din partea enoriaşilor, iar în data de 7 iunie 2015 a avut loc sfinţirea bisericii. Toate s-au făcut şi se fac în comuniune. Singur nu aş fi reuşit niciodată să fac nimic. Am şansa de a avea lângă mine colegi buni, prieteni buni, enoriaşi buni şi copii foarte buni, chiar dacă unii dintre ei sunt foarte necăjiţi”, a explicat preotul Adrian Ghinea.
Este a treia casă a lui Dumnezeu pe care parohul o înalţă din temelii. Spune că nu există soluţii minune. Există doar mila Celui de Sus şi implicarea oamenilor într-o astfel de lucrare. Astăzi, împreună cu părintele Adrian slujesc pr. Vasile Busuioc şi pr. Ciprian Gunea. Nelipsiţi de la nici o activitate, credincioşi-model, dedicaţi misiunii bisericii, harnici şi sufletişti sunt Nicolae Huiban (epitrop), Cristinel Ioan Chitic (dascăl), Dumitru Hurmuzachi (consilier), doamna Liliana Bârgăoanu, profesor coordonator la Centrul educaţional catehetic „Didascalos” al Bisericii „Pogorârea Sfântului Duh”-Şerbăneşti.
„O biserică este vie cât timp are oameni în ea”
Organizaţi şi determinaţi să dea un suflu proaspăt comunităţii, credincioşii au avut o contribuţie importantă şi în construirea Aşezământului social, filantropic şi cultural-religios „Sfânta Treime”, funcţional din anul 2016. Complexul aşezământului cuprinde o capelă mortuară, o casă praznicală (cu o capacitate de 150 de persoane) şi Biblioteca „Sfântul Antim Ivireanul”. Aceasta din urmă a apărut ca urmare a donaţiilor de carte din partea oamenilor. În total sunt 3.500 de volume selectate, inventariate şi ordonate de bibliotecari ai Bibliotecii Centrale Judeţene. În atmosfera tihnită a cărţilor, constant se organizează diverse evenimente culturale, care atrag un public numeros, viu interesat de informaţia neperisabilă, de bună calitate.
La parterul clădirii, există un spaţiu multifuncţional în care au loc activităţile cu prilejul Şcolii de vară, care durează două săptămâni. Vin în jur de 70 de copii. „Ne desfăşurăm activităţile cu profesori voluntari şi tineri voluntari. Cu cei mici mergem şi în excursii. Sper ca măcar o parte dintre ei să înţeleagă la un moment dat de ce au venit şi ce au câştigat. Pe lângă partea didactică şi catehetică, copiii servesc o masă de prânz şi două gustări. Am făcut un parteneriat cu o casă de copii din oraş şi anul trecut am adus, pe timpul zilei, 10 copii care să interacţioneze şi să se joace cu copiii din parohie. Unii păstrează legătura şi s-au împrietenit frumos”, a mai spus părintele paroh.
Cei mai mulţi dintre aceşti copii, 40 la număr, sunt meditaţi de două ori pe săptămână (joia şi sâmbăta) la matematică, limba română, informatică, limba engleză, grafică și pictură cu profesori voluntari din cadrul Centrului educaţional catehetic „Didascalos”, care funcţionează la un nivel superior al bisericii.
Foarte important este că micuţii se formează într-un mediu prielnic dezvoltării intelectuale şi umane, deoarece au modelul celor maturi, direct implicaţi în cauze sociale. Aşa se face că preoţi şi credincioşi merg săptămână de săptămână la căminele de copii din oraş (sunt nouă de toate) şi le oferă o masă de prânz, vorbesc cu ei şi îi încurajează. De asemenea, pe timpul iernii nu există bătrân la care să nu meargă un tânăr să-i deszăpezească curtea sau să nu aibă ce pune pe masă de sărbători. Există o evidenţă foarte clară a cazurilor sociale din parohie şi nici un suflet nu este lăsat de izbelişte. Mai mult, spiritul civic şi de întrajutorare al oamenilor funcţionează atât de bine, încât din proprie iniţiativă aduc la biserică haine, alimente neperisabile sau bănuţi destinaţi oamenilor nevoiaşi nu doar din cartierul lor, ci din întreaga Moldovă.
„O biserică este vie cât timp are oameni în ea”, a glăsuit cu ochii plini de lumină preotul Adrian Ghinea. Iar în această biserică, în care ţi-e drag să revii de câte ori se iveşte momentul, oamenii vin şi din alte cartiere băcăuane. Braţele nevăzute ale lui Hristos îi îmbrăţişează pe toţi. Aceleaşi braţe se întrevăd în arhitectura deosebită a edificiului, proiectată de domnul Viorel Boiciuc. Vizitabilă deocamdată până la 30 de metri din totalul celor 47 de metri, clădirea oferă o privelişte cuprinzătoare a urbei. La 43 de metri este amenajată o platformă de jur împrejurul bisericii, destinată turiştilor, deoarece pe viitor spaţiul va fi un reper pentru aceştia.
Proiectele sunt multe, cu toate că s-a muncit enorm şi s-au realizat foarte multe. Prioritare sunt finalizarea catapetesmei şi demararea lucrărilor de pictură. Un alt gând al părintelui paroh este înfiinţarea unui cor profesionist al bisericii, dar şi amenajarea unui spaţiu de joacă pentru copii. Până la împlinirea acestor visuri, credincioşii se bucură în fiecare an de hramul „Pogorârii Sfântului Duh”. Împreună rugători la Sfânta Liturghie cu preoţii şi mai pe urmă prezenţi la agapa pregătită din timp, astfel înţeleg enoriaşii acestei parohii-emblemă a Bacăului trăirea comuniunii în credinţă.
