Centrul Cultural „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” din Mogoșoaia găzduiește, în Galeria Cuhnia, expoziția „Gânduri și studii”. Autoarea lucrărilor este Maria-Ilinca Țoța, care a dobândit, deja, vizibilitate în lumea artei plastice bucureștene, aflându-se la a treia expoziție personală. Tânăra artistă a avut lucrări la câteva zeci de expoziții de grup și peste 200 de participări la concursuri și competiții internaționale, naționale și locale.
Maria-Ilinca Țoța este studentă, în an pregătitor, a Universității din Sankt Petersburg și a Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, secția Artă Sacră. Ea a obținut, în urma unei selecții dificile, finanțarea federală rusă pentru șapte ani spre a urma cursurile programului de studii „Pictură de șevalet” de la prestigioasa Academie Imperială de Artă Sacră din Sankt Petersburg (Ilia Repin). Merită menționat faptul că de jumătate de secol nici un student român nu a mai reușit să acceadă la această instituție. Anterior, Maria-Ilinca Țoța a studiat arta timp de doisprezece ani: inițierea primară la Școala de Muzică și Arte nr. 4 și opt ani elevă a Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București, pe care l-a absolvit ca șefă de promoție în 2020. Însă studiul serios l-a asimilat pe parcursul acestor ani prin relația tradițională ucenic-maestru, în sute de ore de șevalet sub atenta călăuzire a îndrumătorilor săi.
„A descoperi ceea ce se vede în profunzime”
Expoziția „Gânduri și studii” a fost concepută ca o selecție a celor mai reprezentative studii de grafică ale autoarei, de către curatorul Mădălina Mirea, coordonator al programului cultural al Palatului Mogoșoaia. Lucrările au fost grupate într-o secțiune repartizată în cele două laterale ale Cuhniei Voievodale: una cu portrete și studii anatomice și una cu schițe de drapaj. Despre această expoziție, Maria-Ilinca Țoța ne-a spus: „Pasionată de frumos, punându-mi întrebări și încercând să aflu răspunsurile, am realizat câteva lucrări pe care le-am adus laolaltă sub semnul acestei expoziții, bucurându-mă de oportunitatea de-a expune într-un loc atât de încărcat de istorie precum Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia. Expoziția de față este alcătuită din încercările mele de a înțelege formele și de a învăța ce se ascunde sub percepția aparentă a ochiului, de a descoperi ceea ce se vede în profunzime”.
Vlad Țepeș și suita domnească în Cetatea Târgșor
Spațiul central al Cuhniei Voievodale găzduiește o lucrare de dimensiuni ample (300/200 cm), încadrată de schițele și studiile adiacente folosite în timpul pregătirii masivei compoziții: „Procesiunea cu Vlad al III-lea Vodă Țepeș, suita domnească și soborul în Cetatea Târgșor” (localizată temporal la 24 iunie 1461), documentată și pictată de Ilinca între anii 2019 şi 2020. Lucrarea este expusă pentru prima dată publicului și impresionează nu doar prin tema exotică, dimensiunea impozantă și bogăția cromatică, cât mai cu seamă prin finețea detaliilor fiecărui personaj, prin tratarea atentă a tuturor elementelor grafice și anatomice. Aceste detalii pot fi admirate, analizate, apreciate și individual, ca și când ar fi câte un portret căruia i s-a acordat întreg tratamentul pictural cuvenit, deși armonia vine tocmai din așezarea împreună a „cetelor”, respectiv: familia voievodului (Doamna Ilona Nelipic, domnița Maria-Zalesca mezina cu beizadelele Radu, Vlad, Mihail și Mihnea „cel Rău”), apoi ceata oștenilor și garda domnească, soborul cu arhidiaconul, starețul Mănăstirii Turnu și Vlădica, urmați de popor, târgoveți și cerșetori. Compoziția se dorește a fi și un demers recuperator sau o restituire de adevăr istoric, aducând înaintea privitorului un Vlad Vodă firesc, uman, prezentat în ipostază de Domn și stăpân iubit de supuși, de tată de familie și soț, de creștin pravoslavnic și monarh miruns, care, pe deasupra, pe câmpul de luptă s-a dovedit deosebit de viteaz.
Povățuirile Sfântului Ierarh Nifon către Sfântul Voievod Neagoe Basarab
Fiind perioada pascală, Maria-Ilinca Țoța a adus în cuhnia de la Palatele Brâncovenești și icoana „Povățuirile Sfântului Ierarh Nifon către Sfântul Neagoe Basarab pentru scrierea «Învățăturilor către fiul său Theodosie»”. Aceasta este o compoziție originală, pictată de Ilinca în anul 2018, realizată în stil bizantin cu pigmenți în emulsie și foiță de aur. Sfântul Voievod Neagoe a fost la rândul său stăpân al Cetății Târgșor și ctitor al Mănăstirii Turnu. Despre această lucrare, precum și despre căutările sale artistice, tânăra ne-a mărturisit: „Doamna curator Mădălina Mirea a ținut să expunem și această icoană, deoarece eu sunt studentă și la secția de Artă Sacră a Facultății de Teologie Ortodoxă din București, așa încât să arăt prin această expoziție toate zonele care mă pasionează. Consider că lucrarea cu Sfântul Voievod Neagoe Basarab și Sfântul Ierarh Nifon reprezintă o scară a povățuirilor. Fiind la început de drum, tot ceea ce fac acum este spre a învăța, nu din dorința de a aduce neapărat noutatea în artă. Creația și noutatea consider că vin de la Dumnezeu. Ascultarea de canoanele icoanei este fundamentală, n-ai cum să aduci ceva nou atât timp cât nu cunoști ceea ce există deja”.
„Cel mai mult mă bucură procesul realizării unei lucrări”
Maria-Ilinca Țoța vorbește cu recunoștință despre ajutorul și susținerea pe care le-a avut permanent din partea familiei, atât în formarea sa artistică, precum și în realizarea acestei expoziții. Mai consideră că este o mare binecuvântare că s-a născut într-o familie creștin-ortodoxă, care i-a arătat, încă de mică, firescul și frumusețile Bisericii.
La finalul discuției despre expoziția „Gânduri și studii“, Maria-Ilinca Țoța ne-a spus: „Am adus pe simeze schițe și studii după motive anatomice, dar și căutările mele pentru rezolvarea unor probleme compoziționale și cromatice. Cel mai mult mă bucură procesul realizării unei lucrări, parcursul, problemele care apar și soluțiile la care mă provoacă, toate fragmentele care se asamblează armonios, spre a-și găsi locul rânduit în întregul final, desăvârșit. Mă bucur că acum pot fi văzute public unele lucrări ale mele și sper ca, prin descoperirea lor, oamenii să regăsească în ele o parte din bucuria pe care am trăit-o lucrând la acestea”.
