„Hramul acestei biserici ilustra unitatea românilor“

Biserica Memorială „Mihai Viteazul“ din Alba Iulia se află pe locul vechii Catedrale mitropolitane, ctitorită de voievodul tuturor românilor, simbol al unităţii noastre. Centru al Mitropoliei Ardealului în secolul al XVII-lea, în care au slujit Sfinţii Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest, Simion Ştefan şi Sava Brancovici, vechea catedrală avea hramul „Sfânta Treime“. Alături de biserica ctitorită de Mihai Viteazul, aici se mai aflau un lăcaş de închinare mai vechi şi tipografia în care, în 1648, Sfântul Mitropolit Simion Ştefan a tipărit pentru prima dată în limba română Noul Testament.

În acest loc, unde se află Biserica Memorială, a existat un alt edificiu bisericesc, mai vechi, unde, spre sfârşitul secolului al XVI-lea, era stabilit sediul Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului. În 1587, după ce Mihai Viteazul a fost în vizită la Sigismund Báthory şi a văzut că aici era o biserică destul de modestă ca sediu al Mitropoliei Ortodoxe, a hotărât ctitorirea unei catedrale. Despre această biserică nu se cunosc foarte multe detalii, nu se ştie exact cum arăta, dar se pare că semăna cu biserica Mănăstirii Dealu, de la Târgovişte, a spus părintele Florin Botezan, parohul Bisericii Memoriale. „Ce s-a păstrat este un semn convenţional pe o hartă făcută de arhitectul italian Visconti, cu configuraţia cetăţii, înainte de reamenajarea acesteia în stilul Vauban care s-a făcut la începutul secolului al XVIII-lea“, a adăugat preotul Botezan. Mihai s-a lovit în dorinţa lui de a ridica catedrala de opoziţia catolicilor, majoritari în oraş. Pentru a nu intra în dispute teologice interminabile, li s-a cerut ortodocşilor şi catolicilor să sfinţească apa. „A cui apă va rămâne nestricată, a aceluia credinţa este dreaptă. Dacă apa mea va rămâne nestricată, cum nădăjduiesc să mă ajute Dumnezeu, voi n-o să vă mai împotriviţi şi o să-mi îngăduiţi să zidesc biserica. Cu toţii au strigat într-un glas: «Bine, bine, să fie aşa!»“ Astfel a reuşit domnitorul tuturor românilor să ridice biserica din Alba.

 „Hramul acestei biserici, «Sfânta Treime», a fost dat de Mihai Viteazul, dorind astfel să ilustreze atât unitatea românilor, cât şi unitatea care ar trebui să ne caracterizeze pe noi, românii, după unitatea Sfintei Treimi, unitatea de iubire care ar trebui să fie între noi“, a adăugat acelaşi slujitor. Această biserică a lui Mihai Viteazul a rezistat aproape 100 de ani până, în 1714, când a fost dărâmată, atunci când s-a refăcut cetatea Alba Iuliei de către austrieci. O parte dintre materiale de la această catedrală s-au folosit pentru construirea unei biserici, Maieri II, care a rezistat până astăzi în Alba Iulia.

Biserică ridicată în vremuri vitrege

Dacă biserica a pierit ca să facă loc cetăţii, episcopul Emilian Birdaş, care poate fi considerat cel de al doilea ctitor, a dorit foarte mult ca pe locul vechii catedrale să se construiască o biserică. Între timp, aici, la sfârşitul secolului al XIX-lea s-au construit câteva case de către austrieci şi care erau folosite de armată.

„Un lucru demn de remarcat este faptul că, în 1986, au început demersurile pentru biserica de aici, când în Bucureşti se dărâmau biserici, aici s-a dărâmat una din casele vechi pentru a se construi acest lăcaş. Astfel, în 1988, a început construirea bisericii. Acum, pentru ca să se obţină aprobările necesare, pe autorizaţii a apărut că se face mutarea unei biserici de lemn, veche, dintr-un sat din apropiere. Biserica a fost însă construită din nou, de o echipă de meşteri maramureşeni, cu materiale noi“, a remarcat părintele Florin Botezan.

Astfel, biserica a început să se construiască în 1988, dar a primit binecuvântare pentru a se sluji aici abia în 1992, când a început să funcţioneze ca biserică pentru tineri, fără parohie. Părintele Florin Botezan slujeşte la această biserică din 1995, iar din 1999 s-a constituit şi o mică parohie în jurul bisericii.

În anul 2006 s-a finalizat iconostasul, şi atunci a fost biserica sfinţită de Arhiepiscopul de Alba Iulia de atunci, Andrei, şi a primit ca al doilea hram „Sfântul Siluan Athonitul“. În urma finalizării picturii în stil tradiţional ortodox bizantin de către arhidiaconul Nicolae Bălan, slujitor la biserică, la data de 23 iunie 2013, în ziua marelui praznic al Pogorârii Duhului Sfânt, pictura a fost sfinţită de Înaltpreasfinţitul Irineu, actualul Arhiepiscop de Alba Iulia.

Cateheze şi activităţi cu copiii

În această biserică, pe primul plan este programul liturgic, după cum a subliniat părintele, astfel că aici se slujeşte miercurea, vinerea, sâmbătă seara, duminica şi în zilele de sărbători, precum şi în ajunul sărbătorilor.

„Pe lângă asta încercăm să promovăm şi studiul biblic. Avem aici un centru cultural catehetic inaugurat din 2009, intitulat «Sfântul Ioan din Kronstadt», în cadrul căruia derulăm diverse activităţi. Avem şi spaţii pentru aceste activităţi, la etajul casei parohiale este o sală, avem o bibliotecă şi, de asemenea, o clădire nouă în apropierea bisericii. Avem activităţi catehetice şi practice, în cadrul centrului, cu copii mici, preşcolari şi şcolari până în clasa a IV-a, săptămânal, miercuri seara. Ne ajută la aceste activităţi, tot din cadrul parohiei, educatoare, profesoare de religie, care se ocupă pe rând de aceste activităţi.“ Copiii pregătesc, în special la marile sărbători, la Crăciun, la Paşti, de hram, de Sfânta Treime, de Rusalii, programe artistice cu poezii, cântece, scenete.

Elevii mai mari participă la proiectul „Calea mântuirii“ care este eşalonat în 12 întâlniri, câte una pe lună. În cadrul acestui program sunt mai multe grupe de vârstă care participă la discuţii, astfel că alături de grupurile de tineri sunt şi grupuri de adulţi. Au fost, cu totul, în jur de 50 de persoane care s-au implicat în acest proiect, iar în luna decembrie are loc ultima întâlnire din cadrul proiectului.

„Deşi la început oamenii au fost mai sceptici, era pentru ei ceva neobişnuit acest program, avem acum dorinţa de a continua această activitate catehetică pe linia aceasta, cu discuţii, întrebări“, a spus pr. Botezan.

De asemenea, tot cu tinerii, înainte de Crăciun, în fiecare an, în jurul sărbătorii Sfântului Ioan din Kronstadt, la 20 decembrie, are loc un concert de colinde cu mai multe grupuri şi alte activităţi. Cu tinerii au fost realizate şi câteva spectacole de teatru cu teme creştine. Una dintre aceste piese a fost «Din cetatea lui Eu în cetatea lui Tu», destul de cunoscută publicului“, a spus parohul bisericii. În această perioadă de post, copiii încep să pregătească programul de Crăciun, colindele. Aceste programe vor fi prezentate în sălile din incintă, la etajul casei parohiale, unde tot spaţiul este destinat activităţilor bisericii şi în sala pentru întâlniri.

Osemintele lui Mihai Viteazul

La Biserica Memorială are loc în fiecare an, în data de 9 august, ziua în care a fost omorât Mihai Viteazul, un parastas la care participă ierarhi, oficialităţi şi istorici, care vorbesc despre domnitor şi despre diverse aspecte legate de prezenţa sa în Alba Iulia.

„Există două cronici de secol XVII care spun că după ce a fost omorât pe Câmpia Turzii, după ce lucrurile s-au liniştit, trupul său a fost adus la ctitoria sa de la Alba Iulia, adică la această biserică. Ce ştim sigur este că aici a fost un cimitir ortodox, pentru că s-au găsit multe oseminte când s-a făcut fundaţia pentru această biserică. Când a fost omorât Mihai, capul lui a fost luat de boierii Buzeşti şi dus la Dealu, iar trupul, spun cronicile, a fost îngropat de nişte vlahi, ca să nu-l mănânce câinii. Există acum la Turda o mănăstire închinată lui şi un mormânt simbolic, dar există două cronici ale vremii, la mai puţin de 50 de ani după evenimente, care ne spun că trupul său a fost adus la Bălgrad, adică la Alba Iulia“, a spus părintele Botezan.

Aşa cum a spus Nicolae Iorga, Mitropolia Ardealului a fost cel mai de seamă aşezământ al românilor din Transilvania, inclusiv această catedrală de aici.

„Să ţinem cont că în secolul al XVII-lea, după ce a ridicat această catedrală, aici au slujit cel puţin trei mitropoliţi sfinţi: Ilie Iorest, Sava Brancovici şi Simion Ştefan. În acest loc s-au tipărit pentru prima dată Noul Testament în limba română, la 1648, apoi Psaltirea, primul abecedar, Bucoavna“, a remarcat părintele Botezan. „Apoi, după ce s-a dărâmat catedrala, aici nu a rămas mare lucru, în schimb a rămas amintirea locului plin de simboluri. Pe amplasamentul fostei catedrale s-a ridicat această biserică în memoria lui Mihai Viteazul“, a subliniat pr. Florin Botezan.