Incursiune în istoria Țării Făgărașului

Istoria țării poate fi descoperită pe cont propriu prin intermediul excursiilor la diverse obiective care vorbesc despre trecut. O vizită recentă la Cetatea Făgărașului mi-a întărit convingerea că tinerii sunt foarte interesați de astfel de locuri și lucruri.

În zilele noastre, splendida siluetă a Cetății Făgărașului, profilată pe cer și oglindită în apele șanțului de apărare, este o atracție pentru foarte mulți turiști. Tinerii sunt și mai fascinați să descopere camerele castelului, obiectele expuse și istoria cetății. Încă de pe podul care face legătura între lumea de afară și misterioasa curte medievală, își fac selfie-uri ori se fotografiază în grup, dorind să păstreze în telefoanele lor imagini cu măreția clădirii. O mare parte dintre imagini umplu după aceea rețelele de socializare și, fără să știe, ei participă la buna imagine a muzeului.

Cei mai mulți elevi de liceu, în cazul în care citesc literatură, au imaginația exersată cu voluminoase romane de ficțiune gotică și nu prea mai au fiori de groază când efectiv o cameră de tortură sau instalațiile sinistre de pedepsire. Astfel încât a fost o încântare să descopăr adolescenți dornici de cunoaștere și cu interesul proaspăt. Cooptați în cercul Cultul Eroilor de la Colegiul Economic „Viilor” din București, condus de inimoasa bibliotecară Lucreția Nechifor, liceenii Jasmine Tudorache, Andreea Handra, Sureyya Ozturk, Andrei Dumitrescu, Mario State și Antonia Stroe sunt dintre aceia care citesc cu interes explicațiile din dreptul obiectelor din muzee, iar după aceea își completează cunoștințele acasă, dacă nu cumva le-au citit înainte. Este drept, că și pe ei i-au fascinat armurile și armele de tot felul, instrumentele de tortură, între care temuta „Fecioară de fier”. Dar este firesc în contextul general în care se mișcă zi de zi.

Preotul Valer Literat, fondatorul muzeului

Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, titulatură sub care se găsește din 2004 muzeul organizat în Cetatea Făgărașului, este reprezentativ pentu spațiul istoric şi etnografic din zona Țara Făgărașului. A fost înfiinţat începând în 1923 de către profesorul și preotul Valer Literat, sub egida ASTRA. S-a aflat în custodia societății ASTRA până în anul 1951, iar după aceea muzeului i-a fost atribuit un sediu stabil sub titulatura de Muzeul Orăşenesc Făgăraş. Expoziția de bază vorbește despre istoria și evoluția civilizaţiei Ţării Făgăraşului, pe trei categorii principale: istoria, de la epoca bronzului până la 1 decembrie 1918; etnografia zonei, ilustrată prin obiecte de ceramică, ţesături, port popular, interior ţărănesc, icoane; și artă plastică şi decorativă.

Scurt istoric al cetății

Din considerente strategice, construcția cetății a început în 1310, pe locul unei mai vechi fortificații de pământ și lemn din secolul al XII-lea. Pericolul îl reprezentau tătarii și otomanii care făceau dese incursiuni în zonă. În 1526, devenit voievod al Transilvaniei, Ștefan Mailat a intrat în posesia Făgărașului și a domeniilor din jur și a transformat-o în cetate întărită, dublând zidurile, creând noi spații și săli boltite. În 1541, otomanii au atacat fortăreața, iar Mailat a căzut în cursă și a fost ținut prizonier în închisoarea din Cetatea Edikule din Constantinopol, unde a murit peste 10 ani. În 1599, Mihai Viteazul a ocupat cetatea, a dăruit-o soției sale, Doamna Stanca, împreună cu domeniul, și, devenind principe al Transilvaniei, și-a adăpostit aici familia și tezaurul domnesc câțiva ani mai târziu. În 1617 au fost înălțate ultimele două niveluri ale Turnului Roșu. În cursul secolului al XVII-lea, cu scurte întreruperi, Făgărașul a fost o adevărată capitală a principatului Transilvania. În 1630 șanțul de apărare care înconjoară cetatea a fost lărgit și legat printr-un canal secret de râul Olt. În 1657 principesa Z. Lorántffy a înființat prima școală cu limbă de predare română. După trecerea Transilvaniei în stăpânirea habsburgică, în 1696, Cetatea Făgărașului a fost preluată de austrieci, în 1699 devenind închisoare militară. Din păcate, între 1948 şi 1960, Cetatea Făgăraşului a fost transformată în închisoare pentru deţinuţi politici, apărând adesea menționat în memoriile celor care au pătimit acolo, pedepsiți pentru opoziția lor față de instalarea regimului dictatorial în România.