Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Reportaj Însângeratul Drum al Crucii, pas cu pas

Însângeratul Drum al Crucii, pas cu pas

Galerie foto (12) Galerie foto (12) Reportaj
Un articol de: Mariana Borloveanu - 13 Aprilie 2023

Orice pelerinaj în Ţara Sfântă începe şi se termină în vechiul Ierusalim. Să păşeşti pe urmele Mântuitorului Hristos în locurile cele mai sfinte ale lumii creştine este un vis pe care fiecare dintre noi îl are în suflet. Parcurgând la pas drumul pe care Hristos Şi-a purtat propria Cruce, m-am cutremurat. Fiecare dintre cele 14 opriri de pe Drumul Crucii își are propria semnificație. Personal le-am identificat după ani și ani, pentru că fiecare călătorie la Locurile Sfinte este diferită.

De la Pretoriu până la Biserica Învierii, totul este emoție și uimire, dar punctul culminant al Drumului Crucii este Sfântul Mormânt. Acolo trăiești momentul în care ești doar tu cu Dumnezeu.

Prima oprire: Pretoriul

Vechiul Ierusalim este un păien­jeniș de străduțe, astfel încât, privind de pe ruinele fostei cetăţi romane Antonia, ai senzaţia că te afli într-un labirint. Chiar dacă afară erau peste 40 de grade, simțeam fiori de gheaţă la gândul că în locul în care mă aflam, acolo, în curtea casei lui Pilat din Pont, a fost judecat şi biciuit Mântuitorul. Aici Iisus a fost condamnat la moarte. Ortodocșii pășesc pe Drumul Crucii, oprindu-se înainte de toate la Mănăstirea Pretoriului. De aici a început calea Pătimirii Sale, aceste două locuri din incinta Pretoriului fiind sugestiv numite Capela Biciuirii și Capela Condamnării.

A doua oprire: Iisus primește Crucea

Te simţi sfâșiat de gândul că în locul acela, în peştera de piatră de sub clădire, a fost închis Mântuitorul, legat de mâini şi de picioare, iar când L-au scos de acolo, I-au pus în spate Crucea, pe care avea să Şi-o poarte singur. După numai câţiva paşi, am trecut pe sub arcul de piatră „Ecce homo!”. Nu ai cum să nu lăcrimezi când te afli acolo unde Iisus Hristos a fost încoronat cu spini. Am urmat Via Dolorosa, către Valea Tyropeon, care trece prin mijlocul vechiului Ierusalim.

A treia oprire: Iisus cade prima oară sub povara Crucii

La întretăierea străzilor care vin dinspre Poarta Leilor şi din­spre cea a Damascului, ajungi în locul în care Hristos a căzut sub povara Crucii pentru prima oară. Am încercat să privesc în timp cu ochii minții, atât cât poate percepe un muritor de rând, dar fiecare clipă a început să doară.

A patra oprire: Maica îndurerată și-a mângâiat Fiul

Tradiţia creştină consemnează că aici Maica Domnului şi-a întâlnit Fiul, împovărat de greutatea Crucii. Am îngenuncheat lăcrimând, de fapt nici acum nu-mi dau seama dacă lacrimile mă ardeau sau sfinţenia locului în care, în nevrednicia mea, m-am surprins în genunchi acolo unde Maica îndurerată îşi mângâia Fiul. Pe locul acela se află astăzi o micuță capelă armenească, al cărei basorelief redă întocmai această scenă. În interior încă se mai păstrează podeaua originală, iar într-un colţ se află două urme de sandale, despre care se spune că sunt ale paşilor Maicii Domnului.

A cincea oprire: Casa lui Simon din Cirene

Cea de-a cincea oprire avea să ne găsească lângă zidul casei lui Simon din Cirene, cel pe care l-au silit să ridice Crucea lui Hristos. În zidul de piatră care străjuiește străduța aceea îngustă există o mică adâncitură, de care Domnul S-a sprijinit, în cădere. De-acolo şi astăzi izvorăște mir, iar pelerinii ating cu palma locul acela binecuvântat.

A șasea oprire: Casa Sfintei Veronica

Am trecut apoi pe la Paraclisul Franciscan, după care, urcând pe o străduță îngustă, pavată cu aceleaşi lespezi mari de piatră, am ajuns la Biserica Sfintei Veronica, sub care se află o criptă închinată Sfântului Chip al lui Hristos. Se spune că în fața casei, pe când Mântuitorul S-a oprit pentru o clipă, tânăra Veronica și-a smuls mahrama de pe cap, ștergând fața plină de sânge a Acestuia. Pe mahramă a rămas Chipul însângerat.

A șaptea oprire: Poarta Judecății

Oprindu-ne la poarta cea veche a Ierusalimului, am aflat că aceasta este numită Poarta Judecății și asta pentru că pe aici erau scoși din cetate condamnații la moarte. Potrivit unei tradiții medievale, acesta este locul în care Iisus Hristos a căzut pentru a doua oară sub povara Crucii.

A opta oprire: Hristos le consolează pe fiicele Ierusalimului

Înainte de a părăsi străzile cetăţii şi a ne îndrepta spre Biserica Învierii, ne-am oprit în locul în care Iisus le-a întâlnit pe fiicele Ierusalimului, cărora le-a vorbit şi tot în acest loc a mângâiat-o pe Maica Sa. Aflându-Se la capătul puterilor, Iisus a căzut pentru a treia oară sub povara Crucii. La această oprire se află o impresionantă coloană romană, dar şi o micuță capelă deschisă pelerinilor, unde te poţi ruga în tăcere.

A noua oprire: A treia cădere a lui Iisus

După ce am parcurs opt dintre opririle de pe Drumul Crucii aflate în Cetatea Sfântă, am ajuns în curtea exterioară a Bisericii Sfântului Mormânt, în faţa unei uşi imense, lângă care coloanele de mar­mură albă poartă amprenta fulgerului de lumină ce a lăsat în urmă acea imensă fisură.

Lângă intrarea în Biserica Sfântului Antonie, ce aparține copților, Domnul a căzut pentru a treia oară la pământ.

Opririle de la Biserica Învierii

În locul fiecăreia dintre cele cinci opriri din incinta Bisericii Învierii, timpul pare a se opri întru veșnicie:

A zecea și a unsprezecea oprire: Golgota

Fiecare pas pe care îl faci pe Golgota îți dă fiorii locului unde Mântuitorul a fost răstignit. Primul altar aparține catolicilor, fiind numit „Fecioara Durerilor”. Acesta se află deasupra locului în care Iisus a fost dezbrăcat de veșminte și pironit pe Cruce, sub ochii sfâșiați de durere ai Măicuței Sale.

A douăsprezecea oprire: Golgota - paraclisul ortodox

Cu inima împietrită, am ajuns în Altarul ortodox „Paraclisul Sfânta Golgota”, împodobit cu icoane de o rară frumusețe, în mărime na­turală, înfățișându-L pe Mântuitorul Hristos pe Cruce și pe Maica Domnului îndurerată. În nici un alt loc din Ţara Sfântă nu am văzut atâtea chipuri înlăcrimate şi priviri îngemănate din uimire şi evlavie deopotrivă. O mare de candele veşnic aprinse şi un Altar înveșmântat în argint dau amploare acestui loc sfânt, de o copleși­toa­re frumusețe.

A treisprezecea oprire: Piatra Ungerii

De pe Golgota am coborât la Piatra Ungerii. Deasupra acestei pietre frumos mirositoare atârnă opt candele, care pâlpâie într-o permanentă lumină difuză.

Datorită transformărilor arhitectonice ale clădirii, a fost dărâmat vechiul Paraclis al Ungerii, pe locul acela situându-se astăzi această lespede sub forma unei pietre funerare. Aici L-au aşezat pe Iisus Hristos, după ce L-au coborât de pe Cruce, ungându-L cu mir şi smirnă, după cum era obiceiul cu cei care urmau să fie înmormântați.

A paisprezecea oprire: Sfântul Mormânt

În sfârșit am pășit în spaţiul acela sacru, străjuit de 18 coloane. O cupolă imensă acoperă baldachinul din piatră, învăluit în marmură şi podoabe scumpe. Mă aflam în fața celui mai venerat loc de pe pământ. Intrând în prima încăpere a Sfântului Mormânt, cunoscută sub numele de Capela Îngerului, atingi cu sfială piatra pe care a răsturnat-o îngerul de pe Mormântul Domnului, piatră care se află pe un bloc de marmură albă. În timp ce te pregăteşti să atingi locul sacru al omenirii, te gândeşti că aici au primit femeile miro­nosițe vestea Învierii Domnului: „Şi iată, cutremur mare s-a făcut; că îngerul Domnului, pogorându-se din cer şi venind, a prăvălit piatra de pe uşă şi ședea deasupra ei” (Matei 28, 2). M-am aplecat apoi şi am pășit în încăperea mică, săpată în piatră, în care se află Sfântul Mormânt. Am atins lespedea lustruită de lacrimi, nădejde şi dragoste, pe care a fost aşezat trupul mort al Mântuitorului, care după trei zile a înviat.

Am mai avut putere doar să aprind mănunchiurile de lumânări din candela de pe Mormântul Sfânt, lumânări cu care, din clipa aceea, în fiecare an am luat Sfânta Lumină.

 

Citeşte mai multe despre:   Drumul Crucii