Ţara Bârsei este presărată de biserici cu un trecut îndelungat, mărturie a jertfelniciei şi credinţei de care au dat dovadă vechii locuitori din această parte a Transilvaniei.
Un astfel de monument arhitectural şi de patrimoniu naţional este şi Biserica "Sfânta Treime" din cartierul braşovean Dârste, o adevărată punte spre trecutul zbuciumat al românilor ardeleni.
Cartierul braşovean Dârste este amintit în documente încă de la 1500 ca o localitate mărginaşă vechii cetăţi de sub Tâmpa, capitala Ţării Bârsei. Locuitorii satului Dârste erau vestiţi pentru prelucrarea lânii, lucru ce a constituit un real ajutor pentru păstorii din zonă, în special cei din Săcele. După cum este menţionat în istoricul Bisericii "Sfânta Treime" din Dârste, aşezarea este amintită la construirea canalului Timiş, ce leagă râurile Timiş şi Ghimbăşel.
"Localitatea Dârste s-a dezvoltat în timp şi a devenit cartier al oraşului Braşov. În zilele noastre nu mai există vestitele spălătorii de lână din Dârste. Una dintre ele este expusă la muzeul din Dumbrava Sibiului", ne-a spus părintele Vasile Bogdan, paroh la biserica braşoveană.
Credincioşii din Dârste au avut mereu dorinţa de a-şi zidi lăcaş de cult, iar acest vis s-a împlinit abia în urma vizitei efectuate de împăratul Iosif al II-lea pe meleagurile braşovene, în iulie 1773. Memoriile trimise către Viena l-au determinat pe împăratul austriac să emită la 1781 un decret prin care permitea zidirea de lăcaşuri de cult în Ţara Bârsei. Imediat după emiterea acestui decret, dârstenii au început să-şi zidească monumentala biserică, închinată Sfintei Treimi. Piatra de pe frontispiciul bisericii menţionează pe credinciosul Gheorghe Ieremie din Baciu, donatorul terenului pe care s-a pus piatra de temelie în 1782. Mai târziu, acestui ctitor i s-au adăugat negustorii Ion Leca, Răuţ şi Gheorghe Pop, iar familiile Bârsăneşti, Stăiculeşti, Voineşti, Costeşti, Mesoteşti şi Moarcăşeşti au avut contribuţii băneşti considerabile. În 1783 au început lucrările de zidire, iar pe 26 iunie 1797, biserica a fost sfinţită de episcopul Gherasim Adamovici.
Pictură naivă
Din "Cronica bisericii" întocmită de preotul Toma Bârsan al III-lea, care a păstorit în perioada 1823-1906, aflăm mai multe lucruri despre biserica din Dârste. Astfel, primele icoane datează de la 1784, realizate de pictorul Radu Dobra. Prima pictură a bisericii a fost făcută la 1833 de zugravul Ion Barbuc, restaurată iniţial în timpul păstoririi preotului Nicolae Bârsan (1938-1952), de pictoriţa Câmpean şi a doua oară în perioada 1970-1972, de pictorul Dumitru Bâscu. Pictura exterioară de pe turnul bisericii este opera pictorului braşovean Kalbor. "Lucrările din ultimii ani au descoperit sub stratul de pictură urmele altora şi mai vechi, probabil cea originală şi cea realizată mai târziu. Actuala pictură se remarcă prin stilul ţărănesc, naiv", ne-a explicat părintele Vasile Bogdan.
În acelaşi an în care s-a pictat biserica au fost făcute şi alte lucrări, cum ar fi zidirea turnului. Primul preot al bisericii a fost Ion Ilea din Ariuşi, iar de-a lungul vremii, la altarul acestui lăcaş de cult au slujit vrednici preoţi, amintind aici pe cei trei Toma Bârsan, în timpul cărora s-au cumpărat odoare şi cărţi de cult, s-a ridicat turnul, s-au amenajat cimitirul şi casa parohială. În perioada 1906-1938, a păstorit preotul Ioan Brosu, în timpul căruia s-au confecţionat străni noi şi parchet de stejar. La 200 de ani de la zidire, lăcaşul de cult a fost resfinţit de episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului din acea vreme, PS Lucian Făgărăşanul.
Actualmente, la biserica braşoveană slujesc doi preoţi, tată şi fiu: părintele Iosif Bogdan şi părintele Vasile Bogdan. Prin grija acestora, au fost refăcute altarul şi horele bisericii, a fost restaurată pentru a treia oară pictura interioară, de Ioan şi Marcel Munteanu, iar în 2004 a fost inaugurată o capelă, destinată înmormântărilor şi slujbelor de parastas. La etajul clădirii se află biblioteca şi arhivele parohiale.
"Ne străduim să întreţinem aşa cum se cuvine această biserică monument istoric. Am avut mai multe lucrări de întreţinere a lăcaşului de cult, a picturii, a tencuielilor exterioare, a ţiglei", ne-a mai spus părintele Vasile Bogdan.
Grădiniţa bisericii
Una dintre cele mai mari realizări din ultima vreme de la Biserica "Sfânta Treime" din Dârste-Braşov este de ordin pastoral-misionar. Recent, prin grija celor două parohii, s-a amenajat un centru de zi pentru copii în vechea clădire a şcolii ce a aparţinut Bisericii din Dârste. Deşi clădirea era în degradare în momentul retrocedării de către Primăria Braşov, prin eforturile celor doi parohi s-au realizat ample lucrări de renovare şi amenajare. În această clădire va funcţiona şi o grădiniţă ortodoxă, ce va purta hramul Sfintei Irina. Clădirea şcolii a fost redobândită în urmă cu doi ani şi recent s-a amenajat aşa-numitul club al copiilor, unde părinţii îşi aduc micuţii la orele de religie şi de muzică, dar şi la multe alte activităţi menite să-i apropie de biserică. "Părinţii au posibilitatea să-i aducă pe cei mici la centrul nostru şi să participe la activităţile organizate aici. Este şi o modalitate de a socializa, de a ne întâlni cu enoriaşii noştri", explică părintele Vasile Bogdan.
Centrul parohial a fost sfinţit în această toamnă de Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, dând binecuvântarea pentru amenajarea grădiniţei ortodoxe amintite mai sus.
"Este cea mai bună modalitate de a ne pregăti viitorii enoriaşi. Copiii care vin la centrul nostru vor fi credincioşii de mâine ai Bisericii noastre strămoşeşti şi de aceea avem o responsabilitate mare faţă de ei. Trebuie să-i apropiem cât mai mult de Biserică, să-i creştem în tinda ei", a mai spus părintele Vasile Bogdan.
În grija parohiilor se află şi ceilalţi credincioşi din Dârste. Bătrânii, persoanele nevoiaşe primesc mereu ajutor de la parohii, iar programul liturgic de la biserica parohială vine să întâmpine toate nevoile spirituale ale oamenilor din cartier.
