Pentru pelerinul însetat să descopere locuri ziditoare de suflet şi urme ale trecutului creştin drept-măritor, Curbura Carpaţilor este plină de astfel de oferte. Aspectul de odinioară şi parfumul pe care îl răspândeau vechile sale construcţii au cam dispărut sub tăvălugul vremurilor atee. Cu toate acestea, au rămas destule popasuri de suflet de făcut în Buzău. Atât în oraş, cât şi în întregul judeţ.
Cine vizitează Buzăul va fi fascinat de frumoasele lăcaşuri de cult ce ascund istorii interesante. Aproape de renumitul liceu buzoian ce poartă numele lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, nu departe de gară, se află una dintre cele mai frumoase biserici din zonă, cunoscută de localnici drept Biserica Banului. Fostă mănăstire, aceasta este ctitoria boierului Andronic Cantacuzino, datând de la 1571. Mănăstirea a fost numită "a Banului" după numele dregătoriei pe care o avea ctitorul. Biserica adăposteşte o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, la care vin să se roage numeroşi credincioşi din partea locului, dar şi din alte regiuni.
La "Sfinţii Îngeri"
Chiar în centrul oraşului se află una dintre cele mai căutate biserici, purtând hramul "Sfinţii Îngeri". Aproape nu este om care să treacă prin zonă şi să nu intre să se închine la "Sfinţii Îngeri", apropierea de Piaţa Centrală făcând din această biserică un loc de pelerinaj local. A fost construită în 1883, pe locul alteia vechi, de Doamna Neaga, soţia voievodului Mihnea, în 1577-1591. Pe vremuri, era cunoscută ca "biserica dintre păduri". Astăzi, lăcaşul arată aşa cum a ieşit din mâna meşterilor, în 1833.
Icoană de preţ în vechea catedrală
Tot în zona centrală a oraşului se află episcopia, ridicată de curând la rang de arhiepiscopie, cu vechea catedrală şi cu cea nouă, cu clădirea seminarului teologic, dar şi cu muzeul bisericesc din incintă. Încărcate de un istoric interesant, acestea îşi aşteaptă pelerinii care se vor bucura de frumuseţea naturală a locului şi de grija oamenilor care au trecut şi trăiesc aici şi care sporesc ce au primit de la înaintaşi prin grija lor. Vechea catedrală, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", datează din anul 1649, este ctitoria lui Matei Basarab. Merită să o vedeţi în periplul dumneavoastră prin Buzău. În acest vechi lăcaş de cult se găseşte icoana Maicii Domnului care plânge. Într-o frumoasă zi de primăvară, în prima zi a Postului Mare, o femeie s-a oprit şi a îngenuncheat în faţa acestei icoanei şi, în timpul rugăciunii sale, s-a auzit un vuiet venind parcă din altă lume. Printr-o minune, la câteva minute după plecarea ei, icoana a început să plângă. Minunea s-a întâmplat mai multe zile la rând.
În partea de răsărit a oraşului, se poate vizita Biserica Gârlaşi, monument istoric, ce a fost cândva mănăstire, un lăcaş de cult foarte interesant ca istorie. De-a lungul timpului a fost incendiată, acoperită de pământ şi chiar transformată în staul pentru vite. I se mai spune "biserica dintre răzoare", deoarece pe vremuri era înconjurată de brazde şi răsaduri, majoritatea populaţiei din zonă ocupându-se cu grădinăritul.
Biserici frumoase s-au ridicat şi în vremuri mai noi. Aşa sunt de pildă impozanta catedrală arhiepiscopală, adică noua catedrală a Buzăului, dar şi impresionanta biserica dedicată matrirului de pe aceste meleaguri, Sfântul Sava de la Buzău, cunoscut şi drept Sava Gotul, a cărei piatră de temelie a fost pusă în 1991 şi care în momentul de faţă se află în faza finală a pregătirilor pentru pictură.
Mănăstiri şi schituri
Judeţul Buzău este bogat însă şi în frumoase mănăstiri şi schituri, aşezate în zone pitoreşti deosebite.
Mănăstirea Ciolanu, atestată documentar încă din secolul al XVI-lea, se mândreşte cu pictura din biserică semnată de Gheorghe Tattarescu. Aici şi-au găsit alinare sufletească şi un sens înalt al vieţii lor personalităţi marcante, precum Varlaam Protosinghelul, mare compozitor de muzică psaltică, şi Gherontie Schimonahul, culegător de texte patristice. În vecinătatea acestei mănăstiri se află Schitul Cetăţuia. Fascinat de frumuseţea locului în care este amplasat lăcaşul, însuşi Regele Carol I, pe atunci principe, a vrut să-şi ridice aici un castel-reşedinţă de vară, dar lipsa unei surse de apă potabilă, i-a anulat planurile. Cu toate acestea, rămânându-i locul în inimă, regele a donat bani din buzunarul propriu pentru a plăti pictura lăcaşului. O altă mănăstire aşezată într-o frumoasă zonă de deal este cea de la Răteşti, unde funcţionează şi un seminar teologic pentru fete şi călugăriţe. Nu la urmă ar trebui menţionat şi reţinut faptul că o veche mănăstire s-a reactivat în localitatea Berca, iar ceea ce este şi mai interesant este că în vechea biserică a acesteia s-au păstrat fresce zugrăvite de celebrul Pârvu Mutu. Prin urmare, dacă ajungeţi la Berca şi sunteţi în drum spre nu mai puţin celebrii Vulcani Noroioşi, amintiţi-vă să faceţi un popas la mănăstirea de pe deal, ale cărei ziduri vechi se mai păstrează încă parţial, dând un aspect de cetate locului.
Biserica din Crâng, cu icoană făcătoare de minuni
O altă poveste interesantă este cea a micuţei biserici ridicate în Parcul Crâng, "Sfânta Filofteia". În 1899, călugărul Anastasie de la Mănăstirea Neamţ a povestit că i-a apărut în vis Maica Domnului, care l-a rugat să construiască o biserică în Pădurea Cosminului, actualul Parc Crâng, din Buzău, deoarece aceasta va face minuni. Lăcaşul a fost construit în 1900, şi şi-a dovedit într-adevăr puterile miraculoase. Astfel, dacă cineva se ruga în genunchi lângă zidul bisericii, rugăciunea i se îndeplinea. Desigur, oamenii au dezvoltat şi superstiţii de-a lungul vremii, dar numai cei cu adevărat credincioşi au primit dezlegarea şi împlinirea cerinţelor lor. Nu am epuizat toate locurile frumoase din Buzău care v-ar îmbogăţi sufleteşte, am făcut doar un scurt pelerinaj imaginar, în speranţa că v-am stârnit interesul.
Casa Vergu-Mănăilă, clădire de la 1794
În Buzău se poate vizita Casa Vergu-Mănăilă, un fost conac boieresc, cea mai veche clădire din oraş, atestată documentar în 1794. În prezent, aici se află colecţia de etnografie şi artă populară a Muzeului Judeţean Buzău. Un alt muzeu ce merită vizitat este cel al Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei. În clădire se află expuse cele mai importante şi reprezentative obiecte de cult ale eparhiei din secolele XVI-XVIII: icoane, cărţi de cult, vase, cruci, uşi împărăteşti. Cele mai de seamă obiecte din muzeu sunt un tablou alegoric, "Roata vieţii", al lui Nicolae Teodorescu, şi o catapeteasmă întreagă cu pictură şi icoane.
Oameni ai locului
La Buzău s-au născut mari personalităţi artistice, precum scriitorul Vasile Voiculescu şi dramaturgul George Ciprian, Aici au locuit temporar Ion Luca Caragiale, care a deţinut un restaurant în oraş, Constantin Brâncuşi, care şi-a instalat sculptura "Rugăciune" în Cimitirul Dumbrava, şi biologul George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru medicină, care a studiat în Buzău, absolvind Liceul "B.P. Hasdeu" din oraş. De aici se trage şi omul politic Alexandru Marghiloman, palatul care i-a aparţinut putând fi vizitat şi el.
