Pentru renumitul ansamblu folcloric de la Sibiu, anul acesta este unul festiv, deoarece se împlinesc 70 de ani de la naşterea sa şi de când dansul popular şi cântecul tradiţional sunt păstrate vii în inimile românilor prin sute de spectacole şi turnee. „Junii Sibiului“ înseamnă zeci de premii şi recunoaştere pe plan internaţional, dar şi mii de ore de repetiţie şi de muncă pentru ca orice reprezentaţie să fie perfectă.
Nu încape urmă de îndoială că Ansamblul „Junii Sibiului“ este un monument viu unic în lume prin vechime şi prestigiu, un promotor continuu al valorilor populare seculare, al românismului şi al dragostei şi respectului faţă de strămoşii noştri. Ansamblul sibian face parte din elementele autohtone care alcătuiesc o carte de vizită pentru ţara noastră, un element de patrimoniu greu a fi descris în cuvinte, întrucât poartă o comoară de valori tradiţionale inestimabile. Am putea spune că Ansamblul „Junii Sibiului“ este o poartă deschisă spre o lume despre care ştim din ce în ce mai puţin, dar care ne provoacă trăiri interioare atunci când ea ni se face cunoscută prin aceşti ambasadori ai valorilor autohtone. Nu există spectacol folcloric la care inima să nu-ţi tresară şi să nu-ţi aducă aminte că esenţa neamului nostru stă în ceea ce înaintaşii noştri cu multă înţelepciune au creat pentru a ne păstra legaţi de aceste meleaguri şi că, în fond, suntem oamenii feluritelor obiceiuri populare, ai hainelor ţesute de bunicile noastre, ai doinei jeluite într-un colţ de odaie şi ai horelor din inima satului.
Ioan Macrea, maestrul fondator
Pentru a purcede spre începuturile ansamblului sibian, trebuie să ne aducem aminte cu veneraţie de regretatul maestru coregraf Ioan Macrea, căruia îi datorăm existenţa acestei comori din lumea artistică populară. Ajutat de soţia sa, Ioan Macrea a reuşit să creeze o formaţie de dans unică, condusă actualmente de fiica maestrului, Silvia Macrea. „Mă simt privilegiată să fi avut un asemenea tată care a iubit folclorul şi jocul popular românesc, care m-a învăţat de mică să îmbrac costumul popular românesc şi să apreciez ceea ce avem noi mai frumos. În acelaşi timp şi mama mea a fost dansatoare în ansamblu, profesoară la Şcoala Populară de Arte şi apoi la Palatul Copiilor. În familia noastră, jocul popular însemna totul. Şi la masă se vorbea despre coregrafie, chiar şi în timpul liber şi în concedii. Am crescut în sala de repetiţii alături de Juni. Fără devotamentul şi pasiunea lor nu se ajungea acum la 70 de ani. Părinţii mei n-au pus satisfacţia financiară înaintea performanţei. La cinci ani am dansat prima dată pe scenă o jiană şi pasiunea s-a imprimat, pentru că sângele nu se face apă niciodată“, ne-a spus managerul Silvia Macrea.
Ansamblu profesionist
La început, „Junii Sibiului“ erau o formaţie bărbătească, iar în timp a devenit mixtă. Sub tutela fabricilor Arsenal şi IPAS din Sibiu, formaţia de amatori a căpătat în timp prestigiu prin cele peste 100 de premii naţionale şi 60 de premii internaţionale, iar publicul s-a legat din ce în ce mai mult de Juni. Formaţia mixtă s-a format foarte repede, chiar în 1945. An de an, a câştigat premii la festivalurile regionale şi apoi naţionale, urmând ca apoi să fie invitată şi în străinătate, în rândul puţinelor ansambluri care puteau să iasă din ţară. În 1992, printr-un ordin al ministrului culturii din acea vreme, formaţia a devenit ansamblu profesionist, unindu-se cu Orchestra „Cindrelul“.
Spectacole şi teatru muzical
În 1999, maestrul Ioan Macrea a fost răpus de boală, iar la cârma ansamblului s-au aflat alte nume mari din folclorul românesc: Dumitru Giurcă-Notar, Traian Rapiţă şi Ion Dinu, trecuţi şi ei în lumea drepţilor. Din 2005, Silvia Macrea a preluat conducerea ansamblului, iar în aceşti ani s-au realizat câteva proiecte importante.
„Poate cea mai importantă realizare din aceşti ani este actualul sediu, Centrul Judeţean de Creaţie Populară. Ani de zile eram plimbaţi dintr-o sală de repetiţii în alta, dar acum avem sediul nostru, cu toată logistica necesară, vestiare, sală de repetiţii pentru instrumentişti şi tot ceea ce are nevoie un ansamblu, inclusiv un autocar al nostru. Am muncit foarte mult pentru a ne îmbogăţi repertoriul, ca să atragem şi alte categorii de public, nu doar pe iubitorii de folclor. Avem spectacole de teatru muzical coregrafic, cum este «La hanul lui Ghiţă». Prin aceste spectacole ne-am împrietenit cu tinerii şi cu persoane care nu apreciau folclorul tradiţional. Şi ei au înţeles că folclorul este cel mai de preţ lucru pe care îl avem, şi trebuie să ne mândrim că încă mai îmbrăcăm costumul popular. Sunt mândră că am ajuns la 70 de ani de existenţă şi cred că şi tata este mândru de acolo de sus pentru toate realizările“, ne-a mai spus Silvia Macrea.
Pepiniera de dansatori
Ansamblul „Junii Sibiului“ are în prezent 14 perechi de dansatori, recrutaţi din rândul tinerilor ce formează Ceata Junilor. Tinerii sibieni arată foarte mare interes pentru folclor şi dansul popular şi de aceea, încă de la vârste fragede se înscriu la secţia de dans de la Palatul Copiilor, la Ansamblul „Cibinul“, unde învaţă primii paşi în jocul popular românesc. Cei mai buni dintre aceşti copii, la 14-15 ani sunt recrutaţi pentru Ceata Junilor, iar la 19-20 de ani trec în rândul membrilor din Ansamblul „Junii Sibiului“. „Eu compar mereu lucrurile cu echipele de fotbal, care au şcoli şi academii de tineret. Avem şi noi de doi ani o mică academie de dans, Şcoala «Ioan Macrea», unde sunt 100 de copii. Împreună cu cei de la Palatul Copiilor avem peste 300 de copii şi iată că viitorul ne este asigurat. Sunt foarte mulţi copii care visează să ajungă în ansamblu“, a spus Silvia Macrea.
Pentru că volumul de muncă este uriaş, vârsta de pensionare a membrilor este de 45 de ani la bărbaţi şi 42 la femei. Dansatorii trebuie să facă faţă zecilor de ore de repetiţii dinaintea spectacolelor, iar condiţia fizică trebuie să fie pe măsură. Satisfacţia este mare, însă, când sala este în picioare aplaudând sau o piaţă întreagă ovaţionează după spectacolul oferit.
Spectacole aniversare
Anul acesta, festivalurile folclorice de tradiţie la Sibiu au secţiuni întregi dedicate aniversării Junilor. Între acestea amintim: Festivalul naţional de folclor „Ioan Macrea“, Festivalul internaţional de folclor „Cântecele Munţilor“ şi Festivalul-concurs al tinerilor interpreţi de muzică populară „Vară, vară, primăvară“. Cel din urmă a avut loc deja şi s-a bucurat de prezenţa unor solişti colaboratori ai Junilor, foşti şi actuali colaboratori, care au adus un omagiu fostului director Dumitru Giurcă-Notar şi dirijorului Iosif Gherbe.
La 1 august, în Piaţa Mare a fost o impresionantă sărbătoare a Junilor, la care au participat: Tiberiu Ceia, care a cântat la un spectacol aniversar după 25 de ani la Sibiu, Elena Merişoreanu, Sava Negrean-Brudaşcu, Gheorghe Turda, Gheorghe Roşoga, Mariana Deac, Mariana Anghel, Liliana Laicchic, Ilie Medrea, tinerii colaboratori din ţară şi soliştii ansamblului, 70 de instrumentişti şi solişti vocali, 70 de dansatori din diferite generaţii, veteranii, actualii dansatori şi Ceata Junilor. „Avem spectacole în comune şi oraşe din cadrul zilelor culturale din judeţ, precum şi şapte turnee în străinătate, în Austria, Irlanda, Cipru, Macedonia şi Spania“, a mai spus Silvia Macrea.
