La Muzeul Satului s-a aprins „Candela de veghe“

Bucureştenii au prilejul de a vizita, până la data de 8 septembrie, expoziţia de icoane şi pictură „Candela de veghe“ din foaierul şi Sala „Lena Constante“ ale Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, organizată în colaborare cu Muzeul Judeţean Ialomiţa. La vernisare, evenimentul s-a bucurat de participarea a numeroase personalităţi, artişti şi iubitori de frumos.

Proiectul cultural, dedicat Anului omagial euharistic şi tricentenarului martiriului Sfinţilor Brâncoveni, coordonat de Valeriu Stoica, a adus împreună nume mari din iconografia creştină şi pictura românească. Aşadar, maeştrii care redau chipul Brâncovenilor în icoane sunt: Grigore Popescu-Muscel, Maria Popescu Dragomir, Elena Constantin, Marian Manole, Valeriu Stoica, Iulian Mîţă, Nicolae Nestor, Loredana Alexandra Sârb, Ana Maria Marinică, Mihaela Bădescu, Ileana Ometiţă. De cealaltă parte, pictura inspirată din edificiile şi odoarele brâncoveneşti aparţin meşterilor iscusiţi precum: Ana Ruxandra Ilfoveanu, Tania Moroianu, Maria Iacob, Ami Vasilescu, Valeriu Stoica, Gheorghe Coman.

Călăuza

„Expoziţia aceasta nu întâmplător se cheamă «Candela de veghe». Este, de fapt, expresia unui suflet de artist, chiar dacă noi găzduim aici 12 artişti.

Icoana dintotdeauna a călăuzit sufletul, a condus emoţional omul către acele stări de încredere şi de nădejde că nu suntem singuri. Desigur, este un exerciţiu pe care, odată practicat în intimitatea casei noastre, îl reluăm de fiecare dată şi în casa Domnului. Icoana este, din acest punct de vedere, o candelă de veghe pentru sufletul nostru şi, mai mult decât atât, este o ţintă, o călăuză către ceea ce ar trebui să alcătuiască o prioritate în viaţa noastră: demnitate, bunătate, dialog şi, nu în ultimă instanţă, comuniune.

Astăzi, suntem împreună, în comuniune. Într-o comuniune emoţională, pentru că ne aflăm într-un palat al artelor, într-o comuniune spirituală, pentru că tot ceea ce ne înconjoară sunt chipurile multiplicate ale divinităţii. Din acest punct de vedere, poate că suntem acum într-un perimetru sacru. Este, prin ajutorul artiştilor, care şi-au dedicat multe ceasuri de neodihnă acestor icoane, şansa noastră de a ne întreba fiecare pe noi înşine ce reprezentăm în această lume. Este un lucru pe care, probabil, uităm adesea să îl facem, acela de a ne întreba unde, când şi încotro. Această candelă de veghe este o invitaţie de a vă regăsi. Este o invitaţie să nu încetaţi a vă defini şi autodefini, dar nu în individualitatea dumneavoastră singulară, ci între semeni, în familie, în mediul de lucru, în societate chiar“, a deschis seria cuvântărilor prof. univ. dr. Doina Işfănoni, cercetător etnolog, colaborator al Muzeului Satului. În continuare, domnia sa a vorbit despre martirajul Brâncovenilor, care pentru noi, românii, „înseamnă şansa de a renaşte mai puternici în credinţă, dar şi în artă. Brâncovenii au fost cu adevărat iluminaţii noştri, au fost, poate forţând nota, în acest perimetru, un fel de mecenaţi, aşa cum a fost familia Medici în Florenţa. Au reuşit să facă din Ţările Române un reper fantastic pentru toţi cei din preajmă. Au fost mai departe prin pilda vieţii lor şi prin sacrificiul pe care l-au făcut încă o dovadă că trupul poate muri, dar spiritul trăieşte veşnic.“

Pelerinaj în lumea celor nevăzute

Pentru dr. Aurelia Cosma, cercetător etnolog la Muzeul Satului, lucrarea „Sfinţii Martiri Brâncoveni în lumina taborică“, semnată de maestrul Grigore Popescu-Muscel, este „o minune. Ea vine în pandant cu partea cealaltă a expoziţiei, de unde Iisus Hristos şi Maica Sa ne privesc. Privesc la ceea ce s-a întâmplat în acest spaţiu care ne este atât de drag nouă - spaţiul românesc. Privesc la cei care au iluminat în spaţiul românesc, în timpul existenţei lor, la Brâncoveni.“

Preotul dr. Ion Mărăcineanu, paroh al Bisericii „Sfinţii Români“, sectorul 3, a ţinut să evidenţieze câteva repere semnificative din viaţa Sfântului Constantin Brâncoveanu, cu accente pe „înălţarea culturală prin educaţie, artă din vremea sa“, „echilibrul menţinut în sfera politică“, fără a uita de martiriul domnitorului care a fost „rezultatul adevăratei sale credinţe în Dumnezeu“. Părintele Mărăcineanu a mai vorbit celor prezenţi despre Sfânta Euharistie şi importanţa acestei „hrane cereşti a omului duhovnicesc“.

Au urmat valuri de emoţie create de Ioana Marin, solistă de muzică populară, urmare a interpretării tristei Balade a Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Intensitatea momentului a fost întreţinută de poeta Daniela Micu, care a recitat din lirica poetului Ioan Alexandru.

La finalul vernisajului, Valeriu Stoica, curatorul expoziţiei, a explicat: „Această expoziţie este de fapt un pelerinaj. Am intitulat-o «Candela de veghe» pentru că în pelerinaj aprinzi candele. Fiecare gest al nostru s-a vrut a fi ca o lumină aprinsă în acest pelerinaj spiritual pe verticală“.