Chiar şi cel mai grăbit trecător bucureştean care ajunge în cursul unei zile în Piaţa Operei observă deosebita arhitectură a bisericii închinate Sfântului Elefterie, a cărui pomenire o prăznuim astăzi. Cu pictură restaurată recent, lăcaşul de cult împodobit şi înfrumuseţat, aflat în mijlocul unei intersecţii aglomerate şi zgomotoase, sufocată parcă de mii de maşini, trecători sau chiar volumetrii moderne, foarte pestriţe, a fost, de-a lungul veacurilor, martorul multor pagini de istorie a Capitalei. Biserica este cunoscută nouă tuturor pentru realizarea sa arhitecturală, pentru frumuseţea interioară, dar şi pentru activităţile liturgice şi cultural-misionare desfăşurate aici.
În ajun de hram am intrat să ne închinăm cinstitelor moaşte ale sfântului ocrotitor, iar după ce am adus prinos de rugăciune, am admirat pictura restaurată, sub directa îndrumare a artistei Elena Vasilescu, înconjurată de o inimoasă echipă, şi apoi am luat binecuvântare de la părintele paroh Valer Ulican, directorul Tipografiei Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, care, bucuros de oaspeţi fiind, ne-a întâmpinat şi a început, cu multă emoţie în vorba sa rară, să ne evoce trecutul istoric al bisericii unde slujeşte cu mult devotament de foarte mulţi ani. Liniştea specifică unui lăcaş de cult era numai uneori întreruptă de glasul cuminte al unor copilaşi care doreau să afle unde se aprind lumânări. Am privit preţ de câteva minute forfota paşnică din jurul bisericii, unde părinţii îşi aduceau pruncii de mână, cei mai în vârstă explicând celor mai tineri care sunt rânduielile la intrarea în biserică.
Deschisă ca în fiecare zi, biserica cu veşmânt înnoit, împodobită şi înfrumuseţată, primeşte zilnic sute de credincioşi, care participă la slujbele religioase ce se desfăşoară aici. De la părintele paroh Ulican am aflat programul liturgic în zi de hram. "Sărbătoarea hramului bisericii noastre a fost precedată şi anul acesta de diverse concerte de colinde, susţinute de coruri bucureştene. Ne-am bucurat de prezenţa în biserica noastră a unui grup de artişti de la Asociaţia Naţională Corală din România, sub bagheta maestrului Voicu Enăchescu, iar în ajun am săvârşit slujba Privegherii, Acatist şi Litie, iar astăzi, de ziua hramului, participăm la Sfânta Liturghie ce va fi săvârşită de PS Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, delegat al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Aşa cum este datina la noi, la fiecare mare sărbătoare, dar mai ales la ziua dragului nostru ocrotitor, la finalul Sfintei Liturghii vom dărui pachete cu mâncare celor nevoiaşi spre pomenirea ctitorilor bisericii noastre", ne-a spus părintele Valer Ulican. Pe lângă programul liturgic obişnuit în ziua hramului, la care vor participa mai mulţi preoţi şi diaconi, la Şcoala nr. 150 din Capitală, ocrotită tot de Sfântul Elefterie, părintele Valer Ulican a săvârşit o slujbă de sfinţire a apei, însoţită de rugăciuni pentru profesori, elevi, precum şi pentru toţi ostenitorii acestei prestigioase instituţii de învăţământ. ,,Pentru ca să trimită asupra acestora duhul înţelepciunii şi al înţelegerii şi să le deschidă mintea şi cugetul şi să le lumineze inima lor spre primirea învăţăturilor bune. Pentru ca prin înţelepciune, credinţă, viaţă bună şi dreaptă să fie ei bucurie şi mângâiere părinţilor lor şi întărire Bisericii noastre…". Împreună cu profesorii şi elevii de la această şcoală se desfăşoară proiectele catehetice naţionale ale Patriarhiei Române. "Pe pământ românesc, primele şcoli au fost cele "din tinda bisericilor" şi din mănăstiri, iar Biserica a slujit slova, învăţătura şi limba neamului cu conştiinţa că misiunea aceasta îi aparţine. Suntem permanent aproape de profesori şi de elevi, cu gândul că rugăciunea, vorba caldă şi sufletul deschis aduc mângâiere în acest veac, când omul traversează un adevărat vid spiritual, vieţuind parcă din ce în ce mai mult doar pentru sine, fără cei de lângă el şi mai ales, din păcate, fără Dumnezeu", ne-a mărturisit părintele consilier patriarhal Valer Ulican.
Moaştele sfântului ocrotitor, la el acasă din anul 2009
Pentru părintele paroh împreună cu slujitorii pr. Nicu Moldoveanu, pr. Mihai Florian Dragomir, pr. Vasile Pop şi diac. Costel Ursu, precum şi pentru sutele de credincioşi care vor fi astăzi prezenţi la sărbătoarea bisericii lor, reprezintă un moment de mare bucurie duhovnicească pentru că se vor închina în mod special moaştelor sfântului ocrotitor, care au fost dăruite cu binecuvântarea Părintelui Patriarh Daniel şi cu bunăvoinţa stareţei Eufimia Popa, de la Mănăstirea Ţigăneşti, de lângă municipiul Bucureşti, Bisericii "Sfântul Elefterie", racla fiind executată la Monetăria Statului din Bucureşti, prin purtarea de grijă a Preasfinţitului Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, arătându-se prin aceasta că între mănăstiri şi parohii, prin intermediul moaştelor sfinţilor, se creează o comuniune frăţească. Slujba hramului, ca şi fiecare sărbătoare sau duminică, va fi înfrumuseţată de răspunsurile liturgice oferite de corala profesionistă, formată din 24 de muzicieni, dirijaţi de maestrul Zaharia Costache.
Arhitectură monumentală, pictură neoclasică şi catapeteasmă unicat în ţară
Prima biserică ridicată în cinstea Sfântului Elefterie pentru comunitatea credincioşilor de aici a fost construită în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, între anii 1743 şi 1744, în timpul domniei lui Mihai Racoviţă Voievod, şi a primit serioase consolidări între anii 1930 şi 1934, dar, cu toate acestea, Consiliul Parohial al bisericii a hotărât, în "Aula Mare" a Facultăţii de Medicină, pe 29 aprilie 1934, construirea unei noi biserici proiectate de profesorul arhitect Constantin Iotzu.
De la 29 iunie 1935, duminica punerii pietrei de temelie, au durat 36 de ani de dorinţă, gând bun şi făptuire, până când Bucureştiul a primit această monumentală biserică, sfinţită de patriarhul Justinian Marina în 1971, în aceeaşi zi a prăznuirii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.
Biserica Sfântului Elefterie din Piaţa Operei nu impresionează doar privită din exterior prin arhitectura deosebită şi dimensiunile care trimit cu gândul la o adevărată catedrală, ci şi prin spaţiul liturgic din interior, foarte bine organizat şi împodobit. Dincolo de racla cu sfintele moaşte şi pictura neoclasică în frescă, tot creştinul şi iubitorul de frumos admiră în mod special catapeteasma sculptată din lemn de cireş după modelul unei catapetesme dintr-o biserică din Skopje, Macedonia, locurile unde Sfântul Elefterie a fost episcop. Catapeteasma a fost sculptată în atelierele Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, de sculptorul Grigore Dumitrescu. Icoanele de pe catapeteasmă sunt şi ele foarte frumoase şi valoroase, fiind opera pictorului Stan Hermeneanu de la Govora, iconar renumit prin lucrările executate la cele mai alese biserici din ţară.
