Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Ziarul Lumina Societate Reportaj Lăcaşul de la Cernica izvodit din truda isihastă

Lăcaşul de la Cernica izvodit din truda isihastă

Galerie foto (9) Galerie foto (9) Reportaj
Un articol de: Pr. Eugeniu Rogoti - 06 Aug, 2021

Mănăstirea Cernica îi întâmpină pe pelerinii care îi trec pragul mai întâi în biserica unde se află raclele cu cinstitele moaşte ale Sfinţilor Calinic şi Gheorghe, care are ca hram istoric praznicul Schimbării la Faţă a Domnului. Chiar dacă 11 aprilie, ziua pomenirii Sfântului Ierarh Calinic, după canonizarea sa din anul 1955, a devenit principala sărbătoare care adună mulţime de credincioşi, hramul istoric al bisericii este sărbătorit după cum se cuvine, în fiecare an, la 6 august. Părinţii săvârşesc slujba de hram în sobor, la Privegherea din ajun, precum şi în ziua praznicului.

Ostrovul sau insula pe care se află complexul monahal principal de la Cernica are în centru lăcaşul închinat Sfântului Gheorghe şi Schimbării la Faţă, zidit în vremea stăreţiei Sfântului Calinic. Trebuie să ştim că în vechime accesul spre mănăstire se făcea din sensul insulei Sfântului Nicolae, pe un pod plutitor sau cu barca, iar insula care acum pare prima la rând era izolată de mănăstire. Din acest motiv, monahii doritori de însingurare şi rugăciune permanentă şi neîntreruptă se retrăgeau pe a doua insulă, mulţi chiar făcându-şi acolo chilii.

Biserica Sfântului Gheorghe şi a Schimbării la Faţă a Domnului a fost construită între anii 1831 şi 1832, în timpul stăreţiei Sfântului Calinic şi cu sprijinul Episcopului Ioanichie Stratonichios. Are arhitectura similară cu biserica Mănăstirii Pasărea, fiind construite în aceeaşi perioadă, în formă de cruce alungită, cu un pridvor larg, unde sunt morminte ale unor personalităţi ecleziale; apoi un pronaos dublu, în prima parte fiind raclele cu cinstitele moaşte, iar în a doua, loc pentru monahi la rugăciune; naos şi Altar. În 1838, biserica a suferit din cauza cutremurului şi a fost refăcută şi sfinţită de hram, la 6 august 1842.

Pictura a fost realizată într-un stil academic de un oarecare Adam, iar icoanele împărăteşti de pe catapeteasmă au fost realizate de cunoscutul Nicolae Polcovnicu. Lăcaşul are trei turle: una mare, deasupra naosului, şi altele două laterale, deasupra pronaosului. În această biserică au loc slujbele zilnice şi praznicale ale obştii de la Cernica, formată astăzi din 32 de monahi.

O biserică pentru monahii care practicau rugăciunea minţii

Părintele protosinghel Ignatie Grecu, membru al Uniunii Scriitorilor, ne-a povestit cum a fost zidită Biserica „Sfântul Gheorghe”, care are şi hramul Schimbării la Faţă: „Până în 1842, mănăstirea se afla în ostrovul Sfântului Nicolae şi, de aceea, călugării îmbunătăţiţi se retrăgeau în acel loc, care era izolat. Acolo, în timpul săptămânii, stăteau la chilia izolată, unde se rugau până sâmbătă, când veneau la Priveghere şi se împărtăşeau. Acest lucru s-a petrecut astfel până când i s-a descoperit Sfântului Calinic, stareţ al mănăstirii, să zidească o biserică în acest ostrov, pentru că monahii nu aveau pace din cauza mulţimii de pelerini mireni care vizitau aşezământul. Sfântului Calinic i s-au arătat Sfântul Nicolae, Sfântul Gheorghe şi Cuviosul stareţ Gheorghe, care era adormit deja şi înmormântat în primul ostrov. Aceşti sfinţi i-au spus în vedenie noului stareţ să zidească o biserică şi o cetate pe acel ostrov. Tot atunci, aceşti sfinţi i s-au arătat şi părintelui Pimen, care era duhovnicul stareţului Calinic, vorbindu-i tot despre zidirea unei biserici noi. Hramul ales pentru acest lăcaş din pustie, adresat monahilor doritori de isihie şi rugăciune, a fost cel al Schimbării la Faţă a Domnului, ziua de 6 august, mai ales că zidirea era în vârful dea­lului din ostrov, care aminteşte de Tabor. Hramul acesta este foarte important pentru noi, ­deoarece monahii se simt în largul lor la sărbătoarea isihastă şi este foarte potrivit pentru mănăstire. În ostrovul acesta se simte în anumite zile o linişte cu totul specială, având impresia că te afli chiar pe Tabor. Am prins unele zile în care părea că nici păsările nu zburau, atâta linişte era. Până în secolul 20, acest ostrov a fost izolat şi monahii au putut avea liniştea necesară rugăciunii neîncetate”.

Dumnezeu ne cheamă să primim lumina duhovnicească

Părintele stareţ Vasile Pârjol ne-a spus că „după 1955, ziua Sfântului Calinic a umbrit oarecum hramul istoric al bisericii, de praznicul Schimbării la Faţă. Acest hram era sărbătorit în general în mănăstirile unde se ţineau rânduielile athonite ale slujbelor şi rugăciunea minţii. Prin această rugăciune necontenită, după cum ne spun părinţii, putem primi harul lui Dumnezeu şi din mila Lui să ne împărtăşim de energiile Sale necreate. Praznicul Schimbării la Faţă ne cheamă pe toţi să lucrăm neîncetat la mântuirea noastră, să încercăm să ne despătimim şi să lucrăm la dobândirea luminii duhovniceşti. Hramul acesta este serbat de noi în chip deosebit de curând, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pentru că este o sărbătoare importantă pentru mănăstirea noastră, cu un istoric în vieţuirea monahală a rugăciunii minţii. În fiecare an săvârşim în ajun, de la ora 19:00, slujba Privegherii, adică Vecernia cu Litie, Utrenia şi Ceasul I, după care părinţii se retrag pentru puţină odihnă. În ziua praznicului, de la ora 8:00, săvârşim Acatistul, Ceasurile 3, 6 şi Dumnezeiasca Liturghie, urmată de o mică agapă, ţinând cont de restricţiile impuse de condiţiile sanitare actuale”.

 

Citeşte mai multe despre:   Manastirea Cernica  -   Schimbarea la Față  -   hram