Un grup de peste 40 de tineri din parohia bucureşteană "Sfântul Antonie cel Mare"-Titan a participat la sfârşitul săptămânii trecute, timp de două zile, la un pelerinaj la Mănăstirea Crasna din Prahova. În acest răstimp, tinerii au primit poveţe duhovniceşti, s-au spovedit, împărtăşit şi s-au întărit în credinţă şi dragoste, pentru a mărturisi şi răspândi în lume nădejdea de care aceasta are nevoie.
Sunt zile din ce în ce mai toride. Arşiţa soarelui ne face să plecăm din aglomeraţiile urbane în locuri mai răcoroase şi să uităm de apăsările cotidiene, dar, de cele mai multe ori, în aceste ieşiri avem grijă mai mult de trup decât de suflet, scăpăm de arşiţa soarelui, dar continuăm să purtăm iadul în suflet. Ne înstrăinăm de Dumnezeu din cauza diferitelor preocupări lumeşti şi uităm de merindele atât de necesare sufletului, merinde pe care le aflăm în locuri unde oamenii nu l-au uitat pe Dumnezeu şi care continuă să vorbească cu El. Într-un asemenea loc au ales să ajungă, cu prilejul începutului Postului Adormirii Maicii Domnului, mare parte din tinerii Parohiei bucureştene "Sfântul Antonie cel Mare"-Titan, pentru a-şi aduna gândurile, pentru a primi sfaturi duhovniceşti, pentru a-şi întări credinţa, dar mai ales pentru a răspunde chemării lui Dumnezeu, fapt reliefat de părintele Nectarie Petre, stareţul Mănăstirii prahovene Crasna, în cuvântul de bun venit rostit după slujba Tainei Sfântului Maslu, la care au participat şi tinerii bucureşteni. "Nu întâmplător suntem aici, puteaţi să fiţi fiecare la casele voastre, în mediul vostru, dar iată că Dumnezeu ne arată un semn că ne scoate din spaţiul limitat al lumii şi ne aduce în spaţiul Împărăţiei Lui, care este biserica. Omul aşa este lăsat de Dumnezeu, să se retragă, să se interiorizeze, să-şi predea viaţa în mâinile lui Dumnezeu, iar dacă vom înţelege lucrul acesta, vom înţelege şi povara lumii, şi oboseala epuizantă, dar nedefinită, pe care o trăim fiecare dintre noi şi, implicit, criza timpului. Însă numai când suntem în biserică simţim că timpul se opreşte, pentru că noi petrecem deja timpul veşniciei. Timpul petrecut în biserică se transformă într-o jertfă pe care noi o oferim lui Dumnezeu."
Din pelerini apostoli
Retraşi din aglomeraţia urbană la mănăstire, în adâncul naturii, tinerii parohiei bucureştene s-au schimbat astfel în pelerini pe calea pădurii, pentru a afla Calea, a înţelege Adevărul şi a gusta din Viaţa cea veşnică, prin participarea la Sfintele Taine săvârşite în biserică, locul întâlnirii noastre cu Dumnezeu şi locul unde ne mai auzim şi simţim inima bătând. Dumnezeu ne cheamă la exteriorizarea credinţei noastre în biserica slavei Sale, deşi avem în jurul nostru atâţia oameni care mărturisesc că îşi păstrează credinţa în suflet, cultivând astfel doar un orgoliu personal. Fiecare întâlnire cu Dumnezeu în biserică ne face mai bogaţi duhovniceşte, dar în acelaşi timp ne şi responsabilizează, ceea ce am primit în dar de la Dumnezeu trebuie să împărtăşim celor din jurul nostru, să împărtăşim pe Hristos, Cel sălăşluit în lăuntrul nostru. "Este foarte greu să mai oferim lumii ceea ce au nevoie, nici măcar un zâmbet nu mai putem. Cu tristeţe vă spun că văd din ce în ce mai puţini oameni bucuroşi, pentru că este cel mai greu lucru de împlinit. Trebuie să cauţi ceva în interiorul tău, ceva de la Dumnezeu pe care l-ai cultivat în inima ta, fiindcă orice altceva nu durează, iar lumea simte aceasta. Haideţi să plecăm după aceste zile cu o nădejde mai mare, fiindcă lumea are nevoie de această nădejde, nu ne dăm seama cât de mult se aşteaptă de la noi. Dumnezeu să vă răsplătească fiecăruia dragostea cu care aţi venit şi să vă răspundă fiecăruia în parte la ceea ce aveţi nevoie", a îndrumat pe tineri părintele stareţ Nectarie.
O experienţă frumoasă
Înflăcăraţi şi luminaţi de cuvintele de duh ale părintelui duhovnic, mare parte dintre tineri s-au mărturisit, unii dintre ei pentru prima oară, după cum a precizat diaconul Marius Fănel Suiugan, slujitor la Parohia "Sfântul Antonie cel Mare"-Titan, iar cei ce au primit dezlegare s-au împărtăşit a doua zi la Sfânta Liturghie. "Pelerinajul la Mănăstirea Crasna a cuprins şi o frumoasă cateheză despre căsătorie şi divorţ, susţinută lângă lacul cu nuferi al mănăstirii, de către părintele Adrian Niţă, inspector pentru cateheză în cadrul Sectorului Învăţământ şi activităţi cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Este o temă mult dezbătută în zilele noastre, chiar şi la serile de cateheză din parohia noastră, dar aici a avut un ecou extraordinar fiindcă dezbaterea a fost de un nivel mai înalt. Sper ca tinerii participanţi să se întoarcă acasă cu sufletul uşurat de păcate şi cu o hotărâre în ceea ce priveşte viitorul lor", a continuat diac. Marius Fănel Suiugan.
"A fost o experienţă plăcută, de liniştire atât a trupului, cât mai ales a sufletului. Sunt foarte multe lucruri de învăţat şi e bine când la asemenea întruniri împărtăşim gânduri şi cu preoţi de la alte parohii. De aceea, cred că este indicat ca asemenea cateheze să se facă în parohii, pentru a exista un dialog dinamic între preoţi şi credincioşi", a apreciat Cătălin Nicolae Grigorescu.
Pelerinajul a fost un dar oferit de Sectorul Învăţământ şi activităţi cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucureştilor drept răsplată pentru implicările în activităţile educaţionale, social-filantropice derulate în cadrul parohiei amintite.
