Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Reportaj Locul unde oamenii îşi ţes un viitor mai bun

Locul unde oamenii îşi ţes un viitor mai bun

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Reportaj
Un articol de: Ioan Bușagă - 05 Martie 2011

În oraşul Pantelimon se află un Centru de socio-terapie unde tinerii cu handicapuri mentale şi asociate, care au depăşit vârsta majoratului, sunt consiliaţi pentru a se putea integra în societate. Aici, ei învaţă meşteşugul tâmplăriei, al ţesătoriei şi participă la diferite cursuri de pictură, dans, muzică şi de cultură generală. De asemenea, ei beneficiază şi de un important sprijin duhovnicesc.

Asociaţia "Prietenia", o organizaţie care promovează pedagogia curativă şi terapia socială pentru tinerii şi adulţii cu nevoi speciale, a reuşit construirea unui centru de consiliere a acestor persoane în oraşul Pantelimon, unde personalul centrului îi ajută să se adapteze mai uşor în societate.

Directorul instituţiei, Mircea Savu, ne-a spus: "Asociaţia "Prietenia" a înfiinţat prima oară o şcoală specială din cadrul Centrului de pedagogie curativă şi socială "Corabia" care se află pe şoseaua Colentina, unde sunt copii de la clasa I la clasa a X-a. Avem aici 30 de adulţi cu dizabilităţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 42 de ani şi de ei ne ocupăm 16 persoane. Când copiii au terminat şcoala, părinţii s-au întrebat ce să facem noi acum cu ei? Îi ţinem acasă? Pentru a acoperi toate necesităţile, fiecare dintre noi încercăm să îndeplinim cât mai multe sarcini. Astăzi, prin serviciile sociale pe care le oferim, adulţii cu dizabilităţi mentale şi asociate au posibilitatea de a se integra într-un grup, de a lua parte la viaţa socială deoarece ei nu au putut fi integraţi până acum de nici un alt sistem de învăţământ şi de muncă din România.

Astfel, ideea centrului de terapie socială a venit de la aceşti părinţi care, împreună cu un prieten de-al nostru din Germania, au început acest proiect de terapie socială. S-a cumpărat un teren de 5 hectare, pentru care, din păcate, încă nu am reuşit să plătim toată suma şi s-au construit o locuinţă, atelierele de tâmplărie şi o ţesătorie. La început, totul era foarte greu şi lucrările se desfăşurau într-un ritm lent, dar cu timpul am progresat. În timpul lucrărilor de aici, la săpatul şanţurilor pentru canalizare, la zugrăvit şi la alte lucrări de amenajare sau întreţinere a spaţiului verde, precum plantarea unei livezi cu pomi fructiferi, ne-au ajutat foarte mult adulţii din prima generaţie, care au fost consiliaţi la noi".

Fiecare dintre participanţii de la activităţile de la centru îşi doreşte să fie util, să înveţe un meşteşug pentru ca apoi să se angajeze pentru a lucra, cum face orice om sănătos. Lui Iulian îi place foarte mult să lucreze la atelierul de ţesătorie gentuţe de lână, covoraşe, pe care le-a confecţionat intens în perioada iernii, pentru ca apoi să le poată vinde la diferite bazare, de Sfintele Paşti, la Biserica "Sfântul Pantelimon" din oraşul cu acelaşi nume, unde părintele le va oferi un loc în biserică sau la alte evenimente organizate special pentru ei. Asemenea lui Iulian este şi Şerban, care mi-a arătat cum se lucrează la războiul de ţesut. "Eu sunt din Bucureşti, am 26 de ani, şi lucrez aici de aproape trei ani. Îmi place mult aici, mai ales la ţesătorie, unde fac diferite împletituri, poşete, gentuţe sau chiar gheme. Lucrez la acest atelier de dimineaţa până după-amiaza la ora 17:00. Toate lucrurile pe care le facem o să le vindem, iar din banii obţinuţi, domnul Mircea ne cumpără cele necesare nouă aici", spune Şerban.

Au confecţionat mărţişoare pentru susţinerea centrului

"Fiica mea, Ali, a început la Şcoala "Corabia" din Bucureşti şi apoi, când a împlinit 19 ani, a venit la acest centru din oraşul Pantelimon. Aici, ea lucrează la atelierul de artizanat, unde a învăţat toată metodologia în paşi mărunţi. Fiica mea este o domnişoară tare sufletistă, săritoare şi cu spirit de echipă, îşi ajută colegii şi este independentă. Îi place să facă ordine, să spele rufe şi multe altele. Am făcut cât am putut pentru ea, dar lipsa fondurilor m-a împiedicat întotdeauna să fac ceea ce trebuia pentru a o ajuta. Dumnezeu însă a fost tot timpul cu noi, şi aceasta am simţit-o şi Îi mulţumim în fiecare seară pentru aceasta", ne-a mărturisit Maria Zarinschi.

Este nevoie de voluntari

Adulţii cu dizabilităţi mentale şi asociate beneficiază şi de un important sprijin duhovnicesc din partea părinţilor Nicolae şi Adrian Tănăsoiu, diaconul Iulian Paraschivoiu, slujitori la Parohia "Sfântul Mucenic Pantelimon" din oraşul Pantelimon, precum şi Anton Gabriel, absolvent al Facultăţii de Teologie Asistenţă Socială. "Este foarte greu ceea ce fac aceşti oameni aici, dar ceea ce fac este din suflet. Şi noi ne străduim să fim alături de ei ori de câte ori este nevoie, după posibilităţi. În urma vizitelor noastre pastorale, persoanele asistate de aici participă când pot la slujbele religioase şi se împărtăşesc", a spus părintele Nicolae Tănăsoiu. Un alt ajutor pentru persoanele din centru este cel oferit de domnul Mihai Petcu, care dăruieşte săptămânal 20 de litri de lapte proaspăt. Personalul Centrului de terapie socială are nevoie în continuare de voluntari, precum şi de sponsori şi parteneri pentru susţinerea financiară a diferitelor proiecte de integrare socială sau a plăţii facturilor de întreţinere.

Asociaţia "Prietenia" integrează persoanele cu dizabilităţi mentale şi asociate

Asociaţia "Prietenia" a fost înfiinţată în anul 1996. Ea este o organizaţie nonguvernamentală, românească, apolitică, nelucrativă şi are drept scop promovarea pedagogiei curative şi a terapiei sociale pentru tinerii şi adulţii cu nevoi speciale. De asemenea, membrii Asociaţiei "Prietenia" promovează înfiinţarea de şcoli pentru copiii cu handicapuri mentale şi asociate, pregătesc personal de specialitate pentru pedagogie curativă, organizează simpozioane şi schimburi de experienţă, înfiinţează ateliere protejate pentru adulţii cu handicapuri mentale şi asociate, caută locuri de muncă pentru persoanele asistate, organizează activităţi în timpul liber, toate acestea pentru a schimba mentalitatea lumii de astăzi, potrivit căreia o persoană cu handicap nu se poate integra în societate. Membrii asociaţiei sunt părinţi, cadre didactice şi alte persoane dornice să ajute copiii, tinerii şi adulţii cu dizabilităţi mentale, de care Asociaţia "Prietenia" se ocupă. Aproximativ 80% dintre persoanele din centru au gradul I de invaliditate, adică suferă de afecţiuni mentale severe şi profunde, deficienţe neuromotorii şi asociate, precum sindromul Down, autism, epilepsie, deficienţă mentală, absenţa limbajului, tulburări de comportament.