Spunea Nicolae Iorga că „un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții”. Iar cunoașterea părinților ne dă putere. Redescoperindu-i și omagiindu-i pe eroii neamului, adolescenții din cadrul Cercului Cultul Eroilor organizat la Liceul Economic „Viilor” din București, coordonat de Lucreția Nechifor, au înțeles mai bine cine sunt, au prins putere, au învățat să prețuiască jertfelnicia și s-au convins că nimic durabil nu se întemeiază fără Dumnezeu.
În 25 octombrie 2014, niște elevi de la Colegiul Economic „Viilor” se aflau, împreună cu bibliotecara Lucreția Nechifor, la o activitate extrașcolară în Parcul Carol din Capitală. Exact atunci, soldații în uniforme de protocol depuneau coroane la mausoleul din parc. Așa au aflat că era Ziua Armatei și că mausoleul era închinat memoriei Eroului Necunoscut, adică fiecărui soldat care și-a dat viața pentru reîntregirea și apărarea României Mari. Solemnitatea ceremoniei i-a marcat, astfel că au rugat-o pe Lucreția Nechifor să îi ajute să participe și ei cu proxima ocazie la un astfel de eveniment.
Așa a luat ființă Cercul Cultul Eroilor de la Liceul Economic „Viilor”, realizat pe baza unui protocol între Ministerul Educației Naționale și Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”, organizație de utilitate publică. În anul următor, Lucreția Nechifor i-a ajutat pe copii să-și pregătească prima activitate și să depună o coroană în cadrul ceremoniei oficiale de Ziua Eroilor. Rolul de coordonatoare a cercului i-a venit ca o mănușă, căci crescuse cu „Povestirile istorice” ale lui Dumitru Almaș și cu poveștile adevărate din familie: bunicul Ionel luptase în al Doilea Război Mondial, iar străbunicul Dumitrache, căzut prizonier în Primul Război Mondial, reușise să revină acasă și să nu-și piardă energia și optimismul.
„Aici stăm!”
În anul următor, elevii au pregătit pliante de informare. De praznicul Înălțării Domnului, care este și Ziua Eroilor, au oprit trecătorii, oferindu-le pliantele și vorbindu-le despre istorie și cinstirea eroilor. Participarea lor la ceremonia depunerii de coroane a devenit apoi tradiție. Într-unul din ani, de Ziua Eroilor, la București a plouat cu găleata. Copiii umflaseră baloane cu heliu și veniseră pe jos de la liceu cu ele. Lucreția Nechifor i-a întrebat: „Rămânem pe ploaie să depunem coroana sau plecăm?” „Doamnă, și soldații au stat iarna în ploaie și ninsoare. Aici stăm!”, i-au răspuns ei hotărâți. George Valentin Ploscariu, elev, spune despre aceste ceremonii: „Când se anunță că elevii de la Colegiul Economic «Viilor» vor depune o coroană de flori, simțim multă bucurie și mândrie. Eroii au dreptul la amintirea noastră nu ca morți, ci ca vii”.
Au început să facă apoi excursii la monumentele din țară. Despre acestea, Ana-Maria Dumitru, elevă la Colegiul Economic „Viilor”, spune: „Am învățat istoria vizitând locuri și revăzând parcă aievea eroi și lupte de demult”. În Anul Centenar au călătorit până la Alba Iulia alături de Cercul de folclor „Dor și dor, cu mine călător” de la Liceul Teoretic „Dimitrie Bolintineanu” din București și de Corala „Cornețenii” din Cornetu, Ilfov. Se opreau pe parcurs și cântau cântece patriotice în locuri cu semnificație simbolică. La Monumentul Eroilor din Piața Gării din Predeal, trecătorii s-au oprit și au cântat cu ei: „Tu, Ardeal, tu, Ardeal, îți suntem oșteni…” și „Treceți, batalioane române, Carpații!”. O doamnă i-a spus soțului: „Dragă, vine trenul!” „Lasă, că-l luăm pe următorul”, i-a răspuns acesta.
Astfel de activități, un fel de „Școala altfel”, îi stimulează pe elevi să caute singuri jurnale și mărturii de epocă și să-și publice gândurile și documentările în revista cercului. „Au început să iubească aceste valori. Nu le plăceau pentru că, din neglijența noastră, a adulților, nu știau de ele”, spune Lucreția Nechifor. „Noi, românii, vrem să fim europeni înainte să fim români. Pe când europeanul, fie el italian sau spaniol, sau de altă nație, este întâi italian, respectiv spaniol și apoi european”, adaugă ea. De aceea, le spune tinerilor că, înainte de a călători în lumea largă, avem nevoie să știm cine suntem și de unde venim.
Din cercetările lor, membrii cercului au ajuns la concluzia că războaiele i-au afectat nu doar pe cei plecați la război, ci și întreaga familie care-i aștepta. Au înțeles că greul războiului l-a dus întregul popor și că soldatul român s-a jertfit neșovăielnic datorită credinței creștine. „Legătura dintre credință și jertfă era foarte strânsă la strămoșii care au făcut Marea Unire. Așa ar trebui să simțim și noi azi apartenența la Biserică și țară”, spune Lucreția Nechifor.
Cu insigna în ring
Activitățile sunt posibile cu sprijinul părinților, sponsorilor și susținătorilor cercului, printre care poeta Mariana David, membru fondator al Clubului Artelor „Humlexi”, poeta Evelyne Maria Croitoru, fondatoarea Platformei de comunicare publică „Atitudini contemporane”, Victoria Bizon de la grupul „Șezătoare București”, col. (r) Petru Gurău, președintele filialei bucureștene a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, și Mircea Pavel, membru al aceleiași filiale. Fotografiile de la activități, realizate de Romică Zaharia, se publică pe profilul de facebook „Cultul Eroilor Viilor”.
Din păcate, de curând a intrat în vigoare Legea 215/2016, care exclude depunerea de coroane în cadrul ceremoniilor oficiale de către alte entități decât autoritățile locale și centrale. Elevii de la cerc vor putea depune coroane doar după încheierea ceremoniilor. „Este regretabil, pentru că solemnitatea momentului oficial îi motiva mult pe copii”, spune Lucreția Nechifor. Se anunța că depun o coroană elevii de la Cercul Cultul Eroilor „Viilor”, iar un soldat purta coroana înaintea lor, în timp ce ei îl urmau în pas solemn, duceau mâna la piept și se înclinau în fața monumentului. Acum nu mai pot face parte din acest protocol. „Dar vom fi acolo în continuare după ce se va retrage garda. Vom depune coroane și vom susține recitaluri de cântec patriotic”, spune Lucreția Nechifor.
Pentru mulți dintre părinții acestor copii, astfel de activități au încă rezonanța Festivalului Cântarea României din anii 1980, când patriotismul era confiscat de propaganda comunistă. Dar iată că, în mintea și sufletul copiilor lor, cultul eroilor, istoria națională, muzica și lirica patriotică rezonează curat și nasc sentimente autentice și valori călăuzitoare. Iar părinții sunt bucuroși că acestea îi feresc pe copii și de anturajele nocive sau situațiile de risc specifice adolescenței. „Dacă au preocupări frumoase, ei caută în jur aceleași atitudini sănătoase. Devin mai siguri pe ei, înfruntă mai ușor dificultățile și reușesc să evite conflictele”, spune Lucreția Nechifor.
La acțiuni, elevii poartă insigne tricolore cu numele cercului, pe care apoi i le returnează Lucreției Nechifor, ca să le păstreze până la următoarea activitate. La un moment dat, Andrei Cojocaru, un băiat dintr-a IX-a, care face kick-boxing, nu a mai returnat insigna. După o vreme, Lucreția Nechifor l-a întrebat dacă o mai are. „Nu v-o dau înapoi!”, i-a răspuns tânărul. „La campionatul din Turcia am urcat în ring cu ea în piept și l-am învins pe adversarul meu turc la fel cum i-a bătut și Ștefan cel Mare pe turci!” Iată cum strămoșii ne inspiră și ne dau putere până în ziua de azi! De altfel, Lucreția Nechifor chiar vede românii ca pe niște oameni foarte puternici: „Răzbatem în toate situațiile. Iar tăria pe care o moștenim de la strămoși stă în credința noastră”. De aceea, pentru noi toți, popasul la mormintele eroilor trebuie să fie unul de suflet.
