Misionarii bunăvoinţei de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului

Programele social-filantropice derulate de bisericuța de lângă șantierul Catedralei Mântuirii Neamului sunt de notorietate naţională, datorită diversităţii lor şi rezultatelor impresionante obţinute într-un timp relativ scurt. Activitatea misionară a peste 150 de voluntari coordonaţi de părintele arhimandrit Ciprian Grădinaru se desfăşoară cu binecu­vântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Sensibili la suferinţa aproapelui, voluntarii proveniţi din medii sociale diferite, cu profesii diferite, sunt uniţi şi determinaţi să schimbe în bine vieţile multor oameni săraci, singuri, bătrâni, bolnavi.

„Ajutorul acordat de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului este un lucru firesc, o datorie morală şi creştinească de a fi alături de cei aflaţi în suferinţă şi de cei nevoiaşi, un îndemn al Mântuitorului. Mai mult decât atât, un creştin trebuie să vadă prin aproapele aflat în suferinţă pe Hristos care îi întinde mâna, pe Hristos suferind, pe Hristos care îi oferă şi nu-i cere. Toate campaniile şi acţiunile social-filantropice sunt inspirate din spusele oamenilor veniţi la scaunul de spovedanie. Şi aici se vede receptivitatea Bisericii. Ca un laitmotiv, Biserica este prezentă acolo unde oamenii sunt în nevoi. Acolo unde este bucurie sau suferinţă, acolo este şi Hristos, acolo unde este bucurie sau suferinţă, acolo este şi Biserica. Este o mare bucurie când facem astfel de fapte bune, ele ne dau o mulţumire sufletească”, spune părintele arhimandrit Ciprian Grădinaru, Eclesiarhul paraclisului care-și serbează astăzi hramul.

Alături de cei bolnavi

Campania „Donează sânge, salvează o viaţă!”, demarată în anul 2013 la Bucureşti, a pornit de la o singură persoană suferindă, pentru ca în scurt timp să se extindă la nivel naţional. Scopul iniţiativei umanitare a fost de a întâmpina nevoia acută de sânge din sistemul sanitar românesc, ţinând cont că sub 2% din populaţia României donează sânge. Până în prezent, s-au recoltat 7,5 tone tone de sânge de la 17.000 de donatori, ceea ce înseamnă zeci de mii de vieţi salvate. Inclusiv victimele de la clubul Colectiv au beneficiat de sângele donat, cu o zi înainte de tragicul eveniment, de studenţi, profesori, angajaţi ai Academiei Tehnice Militare Bucureşti şi de voluntari de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.

„Particip de la prima ediţie a campaniei şi observ că numărul donatorilor este în continuă creştere. Recoltările se fac constant şi au o desfăşurare ciclică. Este ceva la care ţin foarte mult şi pe care-l fac cu multă dăruire. Continuarea acestei campanii este vitală. Sunt foarte mulţi oameni în suferinţă, indiferent de vârstă, ale căror vieţi depind cumva de noi. Eu însumi ştiu ce înseamnă să fii pus în faţa unei asemenea situaţii, pentru că am avut în familie o soră, plecată dintre noi la cele veşnice, care a avut nevoie de sânge. De atunci mi-am spus să fac tot ce pot, pentru ca alţi oameni să nu treacă prin necazul prin care am trecut eu”, relatează Micşunica Passerini.

Ca urmare a unui protocol de cooperare între Ministerul Sănătăţii şi Patriarhia Română, semnat în septembrie 2015, prin programul „Sănătate pentru sate”, circa 2.300 de persoane defavorizate din mediul rural (judeţele Ilfov, Prahova) au primit, săptămânal, consultaţii medicale gratuite din partea a 80 de medici şi asistenţi medicali cu diferite specializări. Acţiunile umanitare de prevenire şi combatere a practicilor care dăunează sănătăţii iau amploare de la o ediţie la alta prin implicarea tot mai multor resurse umane şi logistice. Potrivit organizatorilor, pentru anul în curs, prioritare sunt extinderea programului la nivel naţional, mărirea echipei personalului medical şi cultivarea unei educaţii medicale de prevenţie în rândul populaţiei.

„Medici, asistenți și voluntari suntem prezenţi săptămânal printre oameni pentru a readuce o șansă la viață. Vrem să-i vedem că se bucură și că se preocupă de sănătatea lor. În mediul rural, oamenii au mereu alte priorități și lasă sănătatea pe ultimul plan, iar noi de aceea suntem dornici să-i ajutăm”, este de părere dr. Floricel Cristea, medic primar neurolog.

Donarea de aparatură medicală este un alt punct important pe agenda activităţilor social-filantropice ale comunităţii de la paraclis. Primul pas a fost făcut anul trecut. Câţiva voluntari şi sponsori au oferit Spitalului Universitar de Urgenţă Elias şi Spitalului clinic de urgenţă pentru copii „Grigore Alexandrescu” câte un dispozitiv pentru măsurarea transcutanată a bilirubinei, de ultimă generaţie. Puţine unităţi medicale din ţară beneficiază de astfel de aparatură, utilă în diagnosticarea icterului la nou-născuţi, o afecţiune care, devenită patologică şi nesupravegheată, poate provoca leziuni cerebrale ireversibile.

„Aparatul măsoară valoarea bilirubinei la nivelul pielii, fără a fi necesară recoltarea de analize. Noi nu am avut un astfel de dispozitiv înainte, este foarte util şi noninvaziv. Aproape toţi copiii beneficiază de acest aparat din prima sau a doua zi de viaţă”, argumentează Adriana Tecuci, medic specialist neonatolog la Spitalul Universitar de Urgenţă „Elias“.

Dacă anul trecut, Spitalul clinic de urgenţă pentru copii „Maria Sklodowska Curie” a primit un aparat înlocuitor de plămâni, singurul de acest tip din Europa de Est, dispozitiv de un real folos şi pentru răniţii din clubul Colectiv, voluntarii, însoţiţi ca şi în alte dăţi de părintele arhimandrit Ciprian Grădinaru, s-au întors la Spitalul clinic de urgenţă pentru copii „Grigore Alexandrescu”, în luna aprilie a acestui an, şi au dotat Secția de terapie intensivă nou-născuți cu două seringi automate pentru neonatologie, o pompă volumetrică și alte consumabile.

„Spitalele «Grigore Alexandrescu» şi «Marie Curie» sunt singurele din Bucureşti care asigură îngrijiri şi tratament nou-născuţilor cu afecţiuni chirurgicale. Adresabilitatea este foarte mare, pentru că ei ajung la noi prin transfer de la maternităţile din Capitală sau din alte judeţe. Pe an, avem în medie 200 de nou-născuţi şi sugari mici, sub trei luni, cu afecţiuni severe chirurgicale, congenitale sau dobândite, infecţii severe, insuficienţe respiratorii. Toţi aceşti copii necesită, pe lângă tratamentul chirurgical şi de îngrijire, terapie intensivă specifică: medicaţie, nutriţie parenterală (n.r., alimentaţie pe cale intravenoasă), nutriţie enterală (n.r., alimentaţie pe cale digestivă), care se asigură prin intermediul acestor pompe de perfuzie sau injectomate. Un copil-pacient poate avea nevoie simultan de trei sau patru asemenea aparate. Donaţia este binevenită, ţinând cont de numărul pacienţilor, de patologia complexă şi de îngrijirile pe care le necesită aceştia”, explică Ana Maria Brădeanu, medic primar de pediatrie şi neonatologie, şef de compartiment Secţia terapie intensivă nou-născuţi, Spitalul „Grigore Alexandrescu”.

În momentul de faţă, în toate cele trei spitale bucureştene funcţionează aparatura donată.

Antidot la suferinţă şi lipsuri

Acțiunea umanitară „Întinde o mână de ajutor către victimele din clubul Colectiv!” a strâns laolaltă 50 de voluntari care, imediat după declanşarea tragediei de la sfârșitul lunii octombrie 2015, au mers în spitale şi au oferit alimente, apă şi produse sanitare aparţinătorilor şi cadrelor medicale.

De asemenea, șapte pacienţi au beneficiat de terapie hiperbară la o clinică din Constanţa, intervenţie medicală care le-a îmbunătăţit vizibil starea sănătăţii, pentru aceştia asigurându-se transport, masă şi cazare pe o perioadă de trei săptămâni. Apoi, s-a obţinut o sponsorizare direct de la producător pentru unguente prescrise răniţilor de medicii curanţi şi ajutor financiar pentru achiziţionarea de plasturi, feşe, mănuşi compresive şi tratament. Mai mult, cinci familii ale căror rude au suferit în urma incendiului au primit ajutor bănesc în valoare de 21.000 de lei.

„Fiecare familie în care s-a întâmplat acest necaz poartă cu sine o traumă. Nu doar victima, ci şi rudele acesteia au fost, sunt şi vor fi marcate. M-a impresionat faptul că au găsit un sprijin în părintele Ciprian Grădinaru şi în Biserică. Cei mai mulţi dintre ei şi-au schimbat abordarea. Sunt vreo 10 victime care îşi doresc să vorbească cu părintele periodic. Când ei nu se pot deplasa, vin la paraclis membri ai familiilor lor şi cer sfat părintelui”, mărturiseşte Sanda Pop-Gâscă, voluntar.

În prezent, câţiva voluntari continuă să asigure transport gratuit, chiar din ziua externării, unui număr de 15 victime la diferite spitale şi clinici bucureştene. Pacienţii sunt luaţi de acasă, duşi la medici, aşteptaţi şi conduşi din nou la domiciliu. Marian Leuşteanu este unul dintre beneficiari: „Am avut arsuri de gradul III la mâna stângă şi arsuri de gradul II la mâna dreaptă, superficiale arsuri pe spate, arsuri de gradul I şi II pe antebraţ. Acum sunt în vindecare, fac recuperare la mâna stângă, dar e spre bine. Voluntarii ne-au condus către spitale şi înapoi de câte ori am avut nevoie, indiferent de vreme. A fost foarte greu, dar ei au fost aproape de noi şi au venit să ne ajute, fără nici o pretenţie, cu multă dragoste. Au zis că aşa simt ei. Sunt nişte oameni extraordinari care, chiar dacă au avut sau au probleme personale, au preferat să ne ajute întâi pe noi”.

„Masa Bucuriei” este un alt proiect de utilitate şi interes social, realizat în baza protocolului încheiat între Patriarhia Română şi Carrefour România SA.

„Suntem o echipă de 20 de voluntari care ducem zilnic pachete cu alimente (lactate, fructe, legume, dulciuri, produse de panificaţie ş.a.) la domiciliul persoanelor vârstnice, bolnave, fără adăpost, cu dizabilităţi şi la familiile cu mulţi copii. În total, sunt 60 de fa­milii nevoiaşe care beneficiază de acest ajutor. Am avut bucuria să constat că toţi cei care primesc hrană o împart cu alte familii sărace. Practic, dintr-un pachet oferit se hrănesc două, uneori trei familii”, explică Gabriela, voluntar.

Activitatea caritabilă de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Nea­mului este susţinută de o slujire liturgică bogată, care urmează tipicul rânduielii monahale, şi are toate premisele ca pe viitor să fie intensificată. Deocamdată, voluntarii coordonaţi de arhimandritul Ciprian Grădinaru caută soluţii atât pentru ajutorarea persoanelor de la sate cu posibilităţi financiare reduse de a ajunge la un con­trol medical în oraş, cât şi pentru sprijinirea femeilor bolnave de cancer la sân prin consiliere psi­hologică şi procurarea de proteze mamare. O şcoală de meserii pentru tinerii din orfelinate care au împlinit 18 ani, neintegraţi social, şi o grădiniţă pentru familiile nevoiaşe sunt alte două proiecte îndrăzneţe, menite să se concretizeze pe măsura implicării comunităţii de aici, care creşte odată cu ritmul construirii Catedralei Mântuirii Neamului, martora tăcută a jertfei oamenilor a căror credinţă vorbeşte prin faptele lor.