Sfânta Muceniţă Ecaterina este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 25 noiembrie, iar printre puţinele biserici ocrotite de jertfelnicia eruditei Ecaterina, născută într-o familie de rang înalt din Alexandria Egiptului, se numără cea din satul ieşean Ulmi. Deşi se află pe drumul Hârlăului, la 50 km de Iaşi, cel mai vechi sat al comunei Belceşti îşi scrie în continuare istoria în tihnă. Asemenea muceniciei Sfintei Ecaterina, oamenii de aici au tras din greu să scoată ochii în lume, dar au răzbit cu ajutorul a trei mari piloni pe care s-au sprijinit: familia, şcoala şi Biserica.
Misiune şi zidire de lăcaş sfânt în Anenii-Noi, Basarabia
La 35 de kilometri sud-est de Chişinău, în drumul spre Tighina, se află orăşelul Anenii-Noi, centru administrativ al raionului cu acelaşi nume. Cu o populaţie de aproximativ 10.000 de locuitori, dintre care puţin peste jumătate de etnie română, restul fiind ucraineni, ruşi şi bulgari, orăşelul are acum în construcţie a doua biserică, închinată Sfântului Nicolae, aflată în jurisdicţia Mitropoliei Basarabiei din Patriarhia Română. Parohia nouă românească face misiune în rândul tuturor locuitorilor oraşului şi speră să finalizeze cât mai curând lucrările la noua biserică.
Biserica românească provizorie, din panouri, lângă zidurile deja ridicate ale viitorului sfânt lăcaş, care va avea o arhitectură românească-ştefaniană, se află la marginea oraşului Anenii-Noi. Părintele paroh Victor Bejan ne-a spus că ideea înfiinţării unei noi parohii în Anenii-Noi a apărut în anul 2006, însă proiectul a prins viaţă abia în 2017, când s-au adunat creştinii din localitate, împreună cu părintele Victor, şi au decis înfiinţarea parohiei, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Petru al Basarabiei. În 2018 au fost finalizate procedurile legate de înfiinţarea juridică a parohiei, paroh fiind numit părintele Victor Bejan. La începutul anului 2019 a fost identificat terenul pe care se află acum biserica, întocmindu-se proiectul pentru viitoarea biserică, dar pentru moment enoriaşii au ridicat un paraclis temporar, unde se desfăşoară slujbele până în ziua de azi. În noiembrie 2019 s-a pus piatra de temelie a noii biserici, cu toate că au fost impedimente din partea autorităţilor locale. În 2020 parohia a primit un sprijin financiar din partea Secretariatului de Stat pentru Culte din România şi lucrările au avansat. În 2021 a fost finalizată cota 0 şi a început zidirea pereţilor bisericii. În aceeaşi perioadă parohia a primit un sprijin financiar din partea Arhiepiscopiei Iaşilor, cu purtarea de grijă a Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan al Moldovei şi Bucovinei, astfel că lucrările au putut continua. Puterea financiară a locuitorilor din Anenii-Noi este scăzută, de aceea fără ajutor din surse externe biserica nu ar fi putut fi ridicată până la acoperiş, aşa cum este acum. În 2022 parohia a primit din nou un sprijin financiar de la Secretariatul de Stat pentru Culte de la Bucureşti şi lucrările acum continuă, pentru a finaliza „la roşu” construcţia bisericii cu hramul „Sfântul Nicolae”. Proiectul bisericii a fost făcut la Chişinău de arhitectul Oleg Şveţ, care urmează liniile arhitecturale ale bisericilor ştefaniene.
Nevoie de misiune şi pastoraţie ortodoxă
Parohia românească din Anenii-Noi face parte din Protoieria Chişinău. Oamenii vin la slujbe din tot oraşul. În oraş, în curtea spitalului, mai este o biserică-paraclis care ţine de mitropolia aflată în jurisdicţia Patriarhiei Moscovei. Astfel că era nevoie de încă o biserică, mai ales pentru populaţia românească din localitate. În raionul Anenii-Noi mai este o singură biserică din jurisdicţia Patriarhiei Române. Până în 1990, în localitate nu fusese nici o biserică ortodoxă. Istoric, pentru că până în 1940 acolo au locuit mulţi nemţi, a existat o biserică luterană, care a ajuns club în perioada URSS. Acum acea clădire adăposteşte o sală de festivităţi. Abia în 1990 a fost construit paraclisul din curtea spitalului, iar acum se înalţă noua biserică din cadrul Mitropoliei Basarabiei. Din cauza lipsei de activitate misionară şi pastorală, unii locuitori ai oraşului au aderat la diverse culte neoprotestante, localitatea având cinci case de adunare ale acestora. Părintele Bejan ne-a mărturisit că este mult de lucru pentru a încerca eventuala reîntoarcere a foştilor creştini ortodocşi în sânul Bisericii strămoşeşti. Cu toate împotrivirile iniţiale ale preotului din jurisdicţia Patriarhiei Moscovei, lucrurile tind să se normalizeze, aşa încât să nu mai existe conflicte legate de păstorirea enoriaşilor.
Slujbe frumoase, cu participare multietnică
Programul Bisericii „Sfântul Nicolae” cuprinde slujbe vineri seară, sâmbătă, duminică şi la praznicele din timpul săptămânii. Miercurea şi vinerea, după-amiază se citeşte Acatistul unui sfânt. Preoteasa părintelui Victor, doamna Cristina, de origine din Transnistria, a organizat corul bisericii şi cântă împreună cu câţiva enoriaşi. De Crăciun şi de Paşti, corul bisericii, împreună cu copii de la şcoala din oraş, organizează concerte de colinde sau cântece pascale, cu ocazia Duminicii Femeilor mironosiţe. Corul parohiei a participat şi la diferite festivaluri locale sau regionale de cântări, având chiar succes cu unele interpretări. Iarna parohia organizează în curte scena Naşterii Domnului cu statuete, pentru bucuria celor mici. La slujbe vin nu numai români din Anenii-Noi, ci şi ucraineni sau ruşi care se simt apropiaţi de biserică şi de părintele paroh. Toţi credincioşii sunt bineveniţi în acest lăcaş ocrotit de Sfântul Ierarh Nicolae, iar pe 19 decembrie, când e sărbătorit hramul, conform stilului vechi calendaristic, urmat de parohiile din Mitropolia Basarabiei, biserica temporară devine neîncăpătoare, ca la Paşti şi la Crăciun. Părintele Victor nădăjduieşte ca lucrările la noua biserică să avanseze rapid şi, cu ajutorul primit din România, să poată începe slujbele acolo.