Muzeul în care trecutul se întâlnește cu viitorul

În vremuri în care noi toți ne-am restricționat drumurile și vacanțele de teama unui virus, puteți călători în savană sau la pol fără să vă expuneți nici unui risc! Nu doar epidemiologic, dar nici măcar termic sau legat de prezența animalelor sălbatice. În plus, puteți face plimbări prin covorul de frunze, deși încă nu e toamnă, sau chiar speriind cu pașii peștii din apa prin care treceți. Toate acestea sunt posibile în splendidul Muzeu Județean de Științele Naturii din Ploiești, un loc care nu poate fi ocolit, mai ales de către copii, și în care domnește o tehnologie care pare a viitorului.

Muzeul Județean de Științele Naturii Prahova este format din 9 secții: la Ploiești - Muzeul Omului, Acvariul și Muzeul Petrolului, la Bucov - Grădina Botanică, la Sinaia - Muzeul Rezervației Bucegi, la Slănic - Muzeul Sării, la Cheia - Muzeul „Flori de Mină” și Muzeul de Antropologie „Fr. I. Rainer”, la Vălenii de Munte - Muzeul Văii Teleajenului. Primele două dintre acestea sunt găzduite de Palatul Culturii din capitala prahoveană, o clădire superbă, minunat renovată. Vizitarea clădirii în sine, impunătoare și stilată, este o încântare. Cu atât mai încântat ești descoperind că muzeul conține exponate extrem de interesante, că este organizat într-un concept modern și că este în mare parte digitalizat.

Ce pot face digitalizarea și dispozitivele electronice ingenioase, hi-tech? O mulțime de lucruri, și fiți siguri că un copil le încearcă pe toate! Animă un schelet reproducându-i mișcările, efectuează transfuzii virtuale, ținând cont cu grijă de grupele sanguine și alte criterii, omoară virusuri (!), privește pe un ecran ce se vede la microscop, își face portretul antropologic, merge printr-o apă virtuală populată de pești, evident, virtuali, împrăştie cu picioarele frunze virtuale, călătoreşte în savană, la pol şi pe fundul oceanului - ipostaze în care este fotografiat, să-i rămână ca amintire și dovadă a actelor sale de curaj...

Dar surprizele nu se opresc aici. Muzeul ploieștean are în el deopotrivă viul și neviul, vezi schelete și scheme, cochilii moarte și diorame, dar și ființe vii, precum exoticii pești din acvariu. El este conceput interactiv nu doar pentru amuzamentul celor mici, cum am văzut mai sus, ci și pentru instruirea și educarea publicului, atât pentru interes științific, cât și pentru a trezi dragostea și interesul față de viață și natură. Este în același timp un muzeu și o școală.

Un șir nesfârşit de expoziţii

Înfiinţat la 30 decembrie 1956, muzeul este de atunci și până în prezent într-un continuu proces de extindere şi modernizare. Încă de la început s-a aflat în Palatul Culturii, dar la posibilitățile de atunci, avea doar diorame în care erau prezentate flora și fauna zonei, plus o secție de evoluționism. În 1977, a fost reorganizat cu o tematică de biologie umană ca Muzeu al Omului, iar în decembrie 1958 s-a deschis acvariul, format atunci din 14 bazine mari și 10 bazine mici. Celelalte secții amintite s-au deschis pe rând, începând cu 1972.

Dacă vă grăbiți, prindeți acolo, în Sala Coloanelor, expoziția „Invenții și inventatori”, deschisă până în 31 august 2020, care prezintă colecția de vehicule-prototip, trofee și medalii ale regretatului Justin Capră, cel care a inventat „rucsacul zburător” (jet pack), azi folosit în întreaga lume. Dar n-a câștigat nici un ban de pe urma lui, pentru că autoritățile comuniste nu s-au arătat interesate, ba l-au și azvârlit în pușcărie pentru că intrase în Ambasada SUA, iar Capră nu avea nici banii, nici posibilitatea să-și patenteze formidabila invenție.

Anterior, Muzeul Județean de Știintele Naturii Prahova a organizat expoziții având ca subiect iile și alte țesături, mass-media, pictură, iluzii, bonsai, mărțișoare, desene ale copiilor, recife, artropode, flori de mină, goblenuri, mușchi și licheni, anatomie, sculptură mecanică în lemn, păduri, insecte, flori, Soarele, cristale, prădători, lumina, icoane, Dragobetele, peșteri, animale de companie, plante medicinale, reptile, păsări, arta tranșeelor, Brâncoveanu, fluturi, arhitectura tradițională românească, Constantin Brâncuși, moluștele, origami, Amazing Science, colecții și colecționari, Marea Neagră! Practic, aproape tot timpul găsești aici ceva interesant, în afara expunerii de bază. 

Aceasta din urmă cuprinde Sala de Antropogeneză, Sala de Anatomie, Sala de Genetică, Sala de Biodiversitate, Sala de Arii Protejate, Sala SOS Natura și Sala Populație.

Totul este prezentat într-o manieră modernă şi funcţională, extrem de sugestiv, cu informații multe, dar bine dozate şi accesibile, cu o desfăşurare logică, cu rigoare ştiinţifică şi respectând principiile muzeisticii moderne, ceea ce înseamnă, între altele, prietenos și atractiv. Dacă pentru unii un muzeu este un loc sobru, rigid și prăfuit, își vor schimba cu siguranță ideile la Ploiești! Exponate diverse, prezentări virtuale, realitate îmbogățită, jocuri interactive multimedia - nimic nu lipsește. Cele mai (altădată sau altunde) banale exponate sunt prezentate într-un mod inedit, de pildă „Țepii ca organe analoage la plante, nevertebrate și vertebrate” sau „Aripa ca organ analog la fluture, pasăre și liliac”!

Cât privește Acvariul, în cele 70 (ați citit bine, șaptezeci) de bazine profesional amenajate şi întreţinute cu pasiune şi competenţă sunt expuse peste 60 de specii din toate colţurile lumii, în total aproximativ 1.200 de exemplare de peşti rari şi din fauna exotic-tropicală, plus peste 30 de broaşte ţestoase și 20 de tritoni. Aici domnesc liniștea și simfonia de culori...

Frânturi de infinit

Referitor la actuala perioadă, prof. dr. Emilia Iancu, directoarea muzeului, ne-a declarat: „Vă mărturisim că depunem toate eforturile logistice pentru ca activitatea muzeului să continue în condiţii satisfăcătoare atât pentru public, cât şi pentru personalul din muzeu. Au fost create culoare de vizitare cu sens unic, desfăşurăm acţiuni de dezinfectare conform normelor, dar ­situaţia este departe de cea normală. Numărul de vizitatori a scăzut mult şi chiar dacă, după redeschiderea muzeului, numărul de vizitatori a început să crească, el este foarte mic în comparaţie cu anii anteriori. În aceste condiţii, veniturile încasate au scăzut și ele şi ne confruntăm cu o perioadă dificilă în continuare.

Misiunea noastră culturală însă merge înainte şi în acest sens vă putem comunica o agendă culturală plină de evenimente, care vor avea loc în condiţii restrictive. În lunile august şi septembrie pregătim o sesiune de informare şi conştientizare a publicului din zona Cheia despre bogăţiile pădurilor virgine şi cvasivirgine din zonă. De asemenea, la secţia Grădina Botanică de la Bucov se pot vizita o expoziţie de goblenuri tematice şi expoziţia de sculptură în lemn de inspiraţie din natură «Frânturi de infinit». La Palatul Culturii este în desfăşurare expoziţia «Invenţii şi inventatori», cu exponate valoroase din colecţia inventatorului Iustin Capră. Tot în săptămânile care urmează pregătim pentru ­public o animată expoziţie de trenuleţe electrice şi machete cu tematică feroviară, intitulată «La depou!» Sperăm ca prin aceste activităţi să ne ridicăm la înălţimea aşteptărilor celor care ne calcă pragul şi să contribuim la starea de bine a tuturor, atât de afectată în această perioadă”.

Cu siguranță că așa va fi!