Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Noi etape în construirea Catedralei Mântuirii Neamului
În această perioadă, lucrările la construirea Catedralei Mântuirii Neamului se desfășoară într-un ritm intens, astfel că edificiul a ajuns la aproape jumătate din înălțimea prevăzută pentru viitoarea Catedrală Patriarhală. Locașul de rugăciune, reprezentativ pentru capitala României, este vizibil de pe Calea 13 Septembrie din București, astfel că oricine trece prin zonă poate admira de acum arhitectura specifică a catedralei, la care se regăsesc elementele comune unei biserici ortodoxe: pridvorul, pronaosul, naosul și altarul.
Pe lângă frumusețea arhitecturală și necesitatea liturgică, Catedrala Mântuirii Neamului deschide și un capitol important în ceea ce privește complexitatea și eficiența lucrărilor de construcție a unui edificiu bisericesc la noi în țară. La cinci ani de când s-a început construirea lui, locașul s-a înălțat într-un ritm constant, în pofida volumului de muncă foarte mare și a soluțiilor complexe de construcție. Amintim aici numai radierul casetat care a fost prevăzut să preia greutatea edificiului și să o distribuie egal pe o suprafață mai mare, element care asigură stabilitate viitoarei Catedrale Patriarhale într-o zonă a țării noastre cu risc seismic crescut. Acum, lucrările la edificiu au ajuns aproape la jumătate din înălțimea lui totală, Catedrala Mântuirii Neamului fiind vizibilă pentru oricine trece pe Calea 13 Septembrie din Capitală sau pe bulevardele apropiate. Lucrările la viitoarea Catedrală Patriarhală, care evoluează de la o lună la alta, sunt o garanție pentru credincioși că un ideal care s-a născut în urma dobândirii Independenței României (1877) și cerut cu insistență de evenimente istorice importante ale țării noastre și oameni de marcă este pe cale să se realizeze, dar și că donația și contribuția fiecăruia la acest important edificiu sunt folosite cu chibzuință și eficiență.
„Această cântare trebuie să răsune în Biserica Mântuirii...”
Catedrala Mântuirii Neamului este locașul care exprimă astăzi unitatea poporului nostru cel mai bine, ea fiind prefigurată și dorită și după Marea Unire a românilor din 1918. Astfel, regele Ferdinand spunea, la 10 mai 1920: „Astăzi mai mult ca oricând suntem datori să-L preamărim din toată inima cu cântarea «Cu noi este Dumnezeu, înţelegeţi neamuri şi vă plecaţi, căci cu noi este Dumnezeu!». Această cântare trebuie să răsune în Biserica Mântuirii, pe care suntem datori să o ridicăm în capitala tuturor românilor, ca semn de mulţumire pentru ajutorul Celui Preaînalt şi ca simbol al unităţii sufleteşti a întregului neam şi veşnică pomenire celor răposaţi pentru înfăptuirea României întregite~. Trecut în uitare în perioada regimului totalitar comunist, în timpul căruia multe biserici au fost dărâmate, proiectul Catedralei Mântuirii Neamului a fost readus în actualitate după 1990 de vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist al României, iar în anul 2005, catedrala nouă şi-a găsit locul pe terenul din Calea 13 Septembrie. La iniţiativa şi cu purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, între anii 2007 şi 2010 au fost observate toate etapele necesare pregătirii documentaţiei ridicării locaşului. În 2010 s-a organizat un concurs pentru atribuirea lucrărilor, iar în toamna acelui an au început primele lucrări la locaş. Astăzi, la aproape cinci ani de la începerea construirii viitoarei Catedrale Patriarhale, locaşul de rugăciune se înalţă sub privirile românilor, pregătind cu fiecare an ce trece bucuria împlinirii unui ideal naţional.
350 de muncitori lucrează zilnic pe șantierul catedralei
Mai multe informații despre lucrările de pe șantierul Catedralei Mântuirii Neamului ne-a oferit inginerul Vasile Crăcăoanu, consilier patriarhal la Sectorul monumente și construcții bisericești al Patriarhiei Române. „În perioada iunie - octombrie 2015, datorită condițiilor meteorologice prielnice, ritmul execuției lucrărilor la obiectivul Catedrala Mântuirii Neamului a fost unul intens. Principalele categorii de lucrări executate în șantier au fost: montarea armăturii rigide; montarea armăturii flexibile; execuția sudurilor și a zidăriei. Celelalte etape au constat în cofrarea elementelor de rezistență și turnarea betonului în elemente de rezistență”, ne-a explicat inginerul. Complexitatea acestor lucrări este dată și de înălțimea la care se desfășoară, dar și de arhitectura specifică catedralei, care nu este asemenea unei clădiri cu etaje, ci are un interior larg, cu aspect de sală, susținut de coloane, stâlpi și alte elemente. „În perioada lunilor iunie - octombrie au fost finalizate lucrările aferente nivelul +9.00 - +18.00 metri, au continuat cele aferente nivelului +18.00 - +27.00 metri (acestea sunt finalizate în proporție de 90%) și au fost demarate lucrările aferente nivelului +27.00 - +36 metri (acestea sunt finalizate în proporție de 30%). Tot în această perioadă s-au demarat lucrările de montaj ale platformei metalice de la cota +27.00 metri. Această platformă este o lucrare auxiliară, reprezentată de o structură metalică de aproximativ 1.100 tone, necesară realizării lucrărilor de la cota +27.00 - +56.00, pe care se sprijină eșafodajele necesare execuției arcelor și cupolelor de la cotele +27.00 - +45.00 metri”, ne-a vorbit inginerul Vasile Crăcăoanu. Pe șantierul Catedralei Mântuirii Neamului lucrează zilnic aproximativ 350 de muncitori și personal tehnic, iar activitatea lor este sprijinită de un număr important de utilaje grele și ușoare, fapt care face ca aceasta să fie cea mai complexă construcție bisericească de la noi din țară. „În luna septembrie s-au montat încă două macarale, în prezent șantierul este deservit de 6 macarale fixe. În paralel cu lucrările la suprastructura obiectivului, în decursul lunii iunie au fost demarate și lucrările de tencuire a elementelor structurale din infrastructura obiectivului, iar la această dată sunt finalizate în proporție de 70%. În perioada iunie - octombrie 2015 numărul mediu de muncitori prezenți în șantier a fost de aproximativ 350. Pe termen lung, obiectivul principal al echipei de coordonare este continuarea lucrărilor de execuție a suprastructurii catedralei, iar pe termen scurt (până la sfârșitul anului 2015), finalizarea lucrărilor de tencuire a elementelor structurale din infrastructura obiectivului, cât și contractarea altor lucrări”, a adăugat inginerul Vasile Crăcăoanu. Cei care doresc să afle mai multe informații despre Catedrala Mântuirii Neamului, despre etapele construcției și modalitățile prin care pot susține construirea acestui important locaș de rugăciune pot consulta site-ul catedralaneamului.ro.