Sfânta Muceniţă Ecaterina este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 25 noiembrie, iar printre puţinele biserici ocrotite de jertfelnicia eruditei Ecaterina, născută într-o familie de rang înalt din Alexandria Egiptului, se numără cea din satul ieşean Ulmi. Deşi se află pe drumul Hârlăului, la 50 km de Iaşi, cel mai vechi sat al comunei Belceşti îşi scrie în continuare istoria în tihnă. Asemenea muceniciei Sfintei Ecaterina, oamenii de aici au tras din greu să scoată ochii în lume, dar au răzbit cu ajutorul a trei mari piloni pe care s-au sprijinit: familia, şcoala şi Biserica.
Noua catedrală din Buzău sărbătoreşte primul hram de la sfinţire
Astăzi, de sărbătoarea Înălţării Domnului, noua Catedrală arhiepiscopală a Buzăului şi Vrancei îşi sărbătoreşte primul hram de după sfinţire. Sfânta Liturghie de astăzi este oficiată de IPS Epifanie, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi. Dacă la sfinţirea acestui minunat lăcaş de cult, în noiembrie anul trecut, au participat mii de pelerini şi credincioşi din întreaga arhiepiscopie, şi la slujba hramului de astăzi sunt aşteptate numeroase persoane.
În timp, Eparhia Buzăului şi Vrancei a avut mai multe biserici episcopale, cea sfinţită anul trecut fiind a cincea. Lucrările la construirea sa au început în 1998, iar piatra de temelie a fost pusă la 10 noiembrie 2002, de către IPS Epifanie. A fost sfinţită la 8 noiembrie 2009, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, atunci când Episcopia Buzăului şi Vrancei a fost ridicată la rang de Arhiepiscopie, iar Părintele Episcop Epifanie a devenit Arhiepiscop. Înnoiri şi pregătiri pentru hram Pictura noii catedrale, realizată "in fresco", a fost executată în 2008-2009 de către pr. Petre Braşoveanu. "Având în vedere că la sfinţire pictura catedralei nu era definitivată, încă din 2009 s-au făcut pregătiri astfel încât acum, cu prilejul sărbătoririi unui an de slujire în noul lăcaş, s-au continuat lucrările de pictură, s-a pus marmură pe pilonii interiori de la intrare, s-au montat uşi, s-a sistematizat curtea şi s-au plantat arbuşti, flori şi gazon şi, ceea ce este iarăşi important, s-au rânduit preoţi tineri, evlavioşi şi vrednici care slujesc în permanenţă, atât pentru nevoile credincioşilor, cât şi pentru bunul mers al treburilor administrativ-gospodăreşti. Astăzi, catedrala este împodobită cu frumoase obiecte de cult şi este pregătită pentru a sărbători primul hram de la sfinţire", ne-a declarat părintele Romeo Ene, referent cultural la Centrul eparhial Buzău. Episcopii Buzăului, făuritori de artă Episcopia Buzăului şi Vrancei a luat fiinţă la 1500, din vremea domnitorului Radu cel Mare. Ea dispune de un centru eparhial, în a cărui componenţă intră: catedralele, Paraclisul episcopal, Palatul episcopal, clădirea Seminarului Teologic, Muzeul, clopotniţa, Biblioteca şi Cancelaria episcopală. În secolele XVII-XIX, aici a funcţionat şi o tipografie eparhială, cea de-a şasea înfiinţată în Ţara Românească, unde s-au tipărit peste 130 de titluri. Până astăzi, la cârma acestei episcopii, s-au aflat 39 de episcopi. Printre cei mai de seamă se numără Luca (1583-1603), originar din Cipru, care a ctitorit Mănăstirea Izvorani, Mitrofan (1691-1702), cărturar, a contribuit la scrierea Bibliei de la Bucureşti (1688), Chesarie (1825-1846), care, după cutremurul din secolul al XlX-lea, contribuie la reconstrucţia întregului Centru eparhial, Filotei (1850-1860), cel ce a zidit 90 de biserici şi a tipărit Biblia de la Buzău, Dionisie Romano (1865-1873), care în 1840 înfiinţează biblioteca şcolară din Buzău, şi se numără printre fondatorii Bibliotecii Academiei Române, Antim Angelescu (1944-1980), cel care a luat iniţiativa înfiinţării muzeului eparhial şi este episcopul cu cea mai îndelungată arhipăstorire la Buzău (36 de ani), fiind înmormântat lângă catedrală; Antonie Plămădeală (1980-1982), ierarh de seamă al Ortodoxiei româneşti contemporane, mare cărturar şi scriitor, a acordat o deosebită grijă începerii lucrărilor de consolidare şi reparaţii la clădirile de la Centrul eparhial care au fost avariate de cutremurul din 1977. "Mărturie a vechimii Ortodoxiei româneşti" Vechea catedrală, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", datează din anul 1649 şi este ctitoria lui Matei Basarab, voievod al Ţării Româneşti. A fost zidită pe locul altei biserici mai vechi, din vremea domnitorului Radu cel Mare. Catedrala a suferit mai multe transformări, din cauza cutremurelor şi vicisitudinilor timpului, mai ales în vremea episcopului Chesarie, dar cele mai importante lucrări s-au făcut în vremea păstoririi IPS Epifanie. A fost resfinţită la 8 noiembrie 2009, în urma lucrărilor de consolidare şi de restaurare a picturii. Pictura din interior, refăcută în mai multe rânduri, a fost executată "in fresco", stil neoclasic, de pictorul Nicolae Teodorescu, conducătorul şcolii de zugravi de la episcopie, ajutat de Gheorghe Tattarescu. Deosebit de valoroasă este şi pictura de pe catapeteasmă, executată pe foiţă de aur de acelaşi Teodorescu. Pictura bisericii a fost renovată în 1949, în vremea lui Antim Angelescu, lucrarea fiind executată de pictorii Titel Benea şi C. Mihalcea. În anul 1999 au început noi lucrări de renovare a construcţiei. Exteriorul reprezintă forma iniţială a clădirii, care i-a fost redată în urma lucrărilor de renovare efectuate între anii 1939 şi 1942. "Vechea Catedrală episcopală, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", reînnoită şi reîntinerită prin ostenelile remarcabile ale IPS Epifanie, aduce în actualitate calitatea excepţională de ctitor a lui Matei Basarab, oferă cadrul prielnic întâlnirii omului, prin rugăciune, cu Dumnezeu, şi totodată, dă mărturie despre vechimea Ortodoxiei şi rolul ei determinant în trăirea religios-morală a credincioşilor noştri", a afirmat părintele-consilier cultural Costică Panaite. Moştenire valoroasă Vechea clădire a Seminarului Teologic din Buzău este un important monument de arhitectură, realizat în stil neoclasic, şi datează din 1838, din vremea episcopului Chesarie. Pe peretele de est al clădirii se pot vedea capete de daci şi romani, iar deasupra ferestrelor de la etaj, stemele celor două provincii româneşti, Moldova şi Ţara Românească, semnificând originile poporului român şi Unirea celor două Principate. Astăzi, seminarul funcţionează într-o clădire impozantă, redobândită de episcopie de la autorităţi în 1995. În vechea clădire a seminarului se află în prezent muzeul episcopal, inaugurat la 4 iulie 2007. Aici sunt expuse cele mai importante şi reprezentative obiecte de cult ale eparhiei din secolele XVI-XVIII: icoane, cărţi de cult, vase, cruci, uşi împărăteşti etc. Cele mai de seamă obiecte din muzeu sunt un tablou alegoric, "Roata vieţii", al lui Nicolae Teodorescu, şi o catapeteasmă întreagă cu pictură şi icoane. IPS Epifanie, Arhiepiscop al Buzăului din 2009 Este născut la 14 decembrie 1932, în localitatea Mălini, judeţul Suceava. A urmat Institutul Teologic Universitar din Bucureşti şi Academia Teologică din Sofia. La 16 octombrie 1975, a fost ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos, iar la 25 aprilie 1982 devine Episcop al Buzăului. Din 8 noiembrie 2009 a fost ridicat la rangul de Arhiepiscop al Buzăului şi Vrancei. IPS Epifanie este un ierarh cu mare grijă pentru sfintele lăcaşuri, pentru aşezămintele monahale, pentru buna rânduială a slujbelor bisericeşti, păstrarea dreptei credinţe, pentru un învăţământ teologic de calitate, pentru punerea în valoare a trecutului istoric şi spiritual al Eparhiei de la Curbura Carpaţilor.