Studenții clujeni, ne-a dezvăluit conf. univ. dr. Valentin Șerdan-Orga, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, nu mai au nevoie să vină la sediul instituției ca să consulte cursuri și manuale, căci în timpul pandemiei - iată o frumoasă materializare a zicalei „Tot răul spre bine” - BCU a digitizat nu mai puțin de 9 milioane de pagini, pe care le pot consulta de oriunde s-ar afla.
Ei frecventează totuși biblioteca - erau destui și când am fost noi acolo - dar din alt motiv: aici pot învăța în liniște, ceea ce nu e întotdeauna valabil prin cămine... Adevărul e că merită să vii aici chiar și numai de dragul monumentalei clădiri, al sălilor de lectură „tapetate” cu volume și al mobilierului stilat. Sunt spații atât de frumoase încât unul dintre ele, cel dominat de enciclopedii și dicționare a căror greutate a curbat câteva rafturi, e un loc preferat pentru diverse filmări de epocă, vintage, cum e la modă acum, dar și locul în care o pereche de tineri au ales să-și facă fotografiile de nuntă, căci cei doi aici s-au cunoscut, în sala de lectură!
Biblioteca studențească a Clujului a fost înființată în 1872, actualul sediu a fost inaugurat în 1909, iar în 1920 a fost vizitată de regele Ferdinand I al României și regina Maria, împreună cu importanți membri ai guvernului. În 1922-1923, cărturarul moldovean Gheorghe Sion a donat bibliotecii 4.500 de cărţi, 2.000 de stampe, câteva sute de fotografii, 200 de hărţi, monede şi mărci poştale. În 1952, Lucian Blaga, exclus din Universitate de către regimul comunist, îşi găsește refugiul aici, în mica încăpere alăturată sălii de conferințe, supranumită de poet „sub nebănuitele trepte”. Aici, până în vara lui 1954, traduce din Faustul lui Goethe.
Directorul Șerdan-Orga, care s-a implicat cu generozitate în Gala Corneliu Coposu, a avut amabilitatea să o desemneze pe Kovács Eszter, de la Departamentul Relații cu publicul, să ne ofere un tur ghidat al bibliotecii, în cadrul căruia nu puține au fost informațiile interesante sau chiar spectaculoase pe care le-am aflat. Cea mai puternică dintre impresii a fost vizitarea „bârlogului lui Faust”, biroul oferit, la vremea respectivă, celui care dă azi numele bibliotecii, poetul și filozoful Lucian Blaga. La ora vizitei noastre, camera - în care se intră pe sus și apoi se coboară o scară de lemn, de unde și porecla dată de poet - era în plin proces de renovare, dar emoțiile n-au fost mai puțin puternice.
O sală specială este cea a documentelor foarte vechi și foarte valoroase, începând cu o serie de breviare în limba latină, cărți de rugăciuni pentru clerici provenind din Flandra, Belgia sau Franța. De pe teritoriul țării noastre, cele mai vechi manuscrise, în limba slavonă, sunt din secolul 15.
Manuscrisele și volumele medievale sunt și ele digitizate, dar - ne-au explicat gazdele noastre - pot fi puse și fizic la dispoziția cercetătorilor care vor să studieze hârtia, textura paginilor, filigranele și alte caracteristici materiale.
Înainte de-a părăsi biblioteca, ieșind în Piața Lucian Blaga, ne-am abătut un minut și prin cafeneaua de la parter, dotată cu terasă în curtea interioară, pentru a respira un pic atmosfera studențească...
