„O comuniune extraordinară se creează la Sfântul Mormânt”

Lectoratul de Limbă, Literatură, Cultură și Civilizație Românească de la Universitatea din Tel Aviv promovează valorile românești în Israel. Profesoara Carmen Dimitriu, care activează aici, contribuie prin mijloacele educației la răspândirea culturii românești. Ea ne-a vorbit despre misiunea ei și despre bucuriile înălțătoare pe care le-a trăit în Țara Sfântă.

Profesoara Carmen Dimitriu se află de aproape doi ani în Israel, unde își desfășoară activitatea în cadrul Lectoratului de Limbă, Literatură, Cultură și Civilizație Românească de la Universitatea din Tel Aviv. Ea reprezintă aici Institutul Limbii Române (ILR) din București, instituție aflată sub egida Ministerului Educației din România. ILR are lectorate deschise în mai multe universități din lume (55 de lectorate de pe aproape toate continentele), printre care și la Universitatea din Tel Aviv. În spațiul universitar israelian, Lectoratul Român are un loc bine definit, fiind integrat în Departamentul de Limbi Străine al Universității din Tel Aviv.

Lectoratul Român a fost deschis în anul 2011 printr-un acord interguvernamental, însă au mai existat şi anterior cursuri universitare de limba română. În fiecare an academic se organizează un curs pentru începători şi un curs pentru cei cu nivel intermediar sau avansat. Cursurile sunt deschise, nu se adresează doar studenților. Pe lângă masteranzi, doctoranzi sau chiar profesori, se pot înscrie şi cursanți din afara universității.

„Respect pentru valorile fiecărei națiuni”

Iubește Israelul, iar de când se află aici Carmen Dimitriu e bucuroasă să cunoască mai bine comunitățile de români și să contribuie prin mijloacele educației la răspândirea culturii și limbii române, după cum ne-a relatat: „M-am adaptat imediat și grație experienței mele, și grație sistemului - aș putea spune perfect - de comunicare ce funcționează în Universitatea din Tel Aviv. În același timp, este o mare libertate de expresie și de acțiune, o permanentă încurajare de a ne desfășura activitatea, care să fie în primul rând în interesul studentului, aflat permanent în centrul actului educațional și nu doar la modul declarativ. Există o deschidere și o toleranță totală, un respect pentru valorile fiecărei națiuni. Un mic exemplu ar fi faptul că de la început am fost întrebată dacă duminica e importantă în religia mea ca zi liberă și, prin urmare, nu mi s-au fixat cursuri în orar duminica, deși la evrei este prima zi de lucru a săptămânii. Tel Aviv University International este cea mai mare universitate din Israel și în același timp cea mai mare universitate evreiască din lume, cotată în topul celor 100 (locul 85 în clasamentul mondial al universităților). Universitatea din Tel Aviv are un caracter interna­țio­nal, vin aici peste 30 de mii de studenți și profesori de pe toate continentele lumii”.

Situată în nord-vestul Tel Avivului, universitatea cuprinde 9 facultăți, 17 spitale didactice, 18 centre de artă și spectacole, 27 de școli, 106 departamente, 340 de centre de cercetare și 400 de laboratoare. Departamentul de Limbi Străine, din care face parte și Lectoratul de Limba Română, este unul internațional. Aici se predau cursuri în limbile arabă, franceză, germană, italiană, rusă, poloneză, română, spaniolă, turcă și idiș. „Pe lângă activitatea didactică, rolul meu este să cresc vizibilitatea lectoratului prin participări active la manifestările culturale organizate atât de Ambasada României, cât și de ICR Tel Aviv. Lectoratul sprijină prezenţele culturale românești în spaţiul israelian. Participările la întâlnirile Cercului cultural din Ierusalim și la reuniunile Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limba Română sunt folosite ca prilejuri pentru a face cunoscută activitatea Lectoratului de Limba Română din Universitatea din Tel Aviv. Un aspect important al activităţii lectoratului se referă la integrarea în proiectele știinţifice, atât în cadrul Universităţii din Tel Aviv, în activităţile presupuse de proiectul The Language Education Researh Seminar, cât și în activitatea de cercetare din România. Lectoratul Român propune activităţi extracurriculare sub titlul Ateliere culturale, în cadrul cărora se dezvoltă interesul pentru aspecte de cultură și civilizaţie românească, prezentate dintr-o perspectivă comparativă, interculturală”, a completat distinsa profesoară.

Punți între România și Israel

În Israel există o importantă comunitate a evreilor originari din România. Aceștia nu numai că țin legătura cu patria în care s-au născut, dar promovează tot ceea ce înseamnă valori culturale româ­n­ești, limbă, civilizație. Ei se întâlnesc adesea în organizații ale comunității sau organizații culturale. Prof. Carmen Dimitriu ne-a povestit cu recunoștință despre evreii cu origini românești care au ajutat-o să se integreze în comunitatea românească din Tel Aviv: „Am cunoscut oameni deosebiți, neobosiți în a reaminti valorile patriei lor natale, creând punți între România și Israel. Mulți vorbesc cu mare nostalgie și cu însuflețire de copilăria lor din România, de locurile și de oamenii dragi. De asemenea, am primit tot sprijinul Ambasadei României în Israel și al Consulatului din Tel Aviv. Aș vrea să menționez doar câțiva dintre oamenii minunați pe care i-am întâlnit la Tel Aviv, făcând parte din comunitatea românească a evreilor și care au permanent în sufletul și în preocupările lor România și tot ce este românesc. Haim Rothman, împreună cu soția lui, Orit; Etgar Bitel (scriitor evreu de origine română); Dragoș Nelersa (președinte al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română și redactor-șef al celor două publicații în limba română - «Revista Familiei» și «Gazeta Românească»); Mirela Grădinaru (primadonă la Opera din Tel Aviv); Zâna Aghinei Herman (profesor de matematică, plecată din Iași); rabinul comunității evreilor români din Israel - Joseph Wasserman; jurnalistul Viorel Maier din Ashkelon sunt doar câteva nume pe care le menționez acum”.

Aproximativ 4% din populația străină care lucrează în Israel este formată din români. Pe lângă persoanele oficiale, de la consulat și ambasadă, mai sunt români care lucrează în diverse meserii (în special în construcții) și femei române care activează în privat la familiile evreiești care au nevoie de ajutorul lor. De asemenea, unii români lucrează în sistemul medical, dar foarte puțini. Și, nu în ultimul rând, sunt persoanele din domeniul ecleziastic, preoți, călugări, călugărițe.

Momente unice trăite la Sfântul Mormânt

Despre marile sărbători ortodoxe pe care le-a trăit în Israel, Carmen Dimitriu ne-a povestit emoționată: „Nu se poate descrie bucuria de a trăi sărbătorile luminate ale Paștelui în Țara Sfântă. Este o bucurie duhovnicească, ce te umple de dragoste, bunătate, înțelegere, față de toți semenii tăi, chiar dacă-ți sunt apropiați sau străini, chiar dacă-i cunoști sau nu. O comuniune extraordinară se creează la Sfântul Mormânt, între toți creștinii din lume și între oamenii de diferite religii. Toți așteaptă lumina sfântă ca dar ceresc. Sunt recunoscătoare că am avut prilejul ca anul trecut să trăiesc bucuria sfântă când la ora 14:35 am putut fi la coborârea Sfintei Lumini la Sfântul Mormânt al Domnului din Ierusalim. Aștep­tarea a fost de o mare încărcătură emoțională. Lumina a venit mai târziu anul trecut, iar în păcăto­șenia mea m-am gândit că Dumnezeu e supărat pe noi. Însă am înţeles în cele din urmă că trebuie să fim convinși de puterea Lui de iertare. Am văzut oameni plângând în timp ce se rugau să vină Sfânta Lumină. Sunt momente unice, de nedescris! Apoi este extraordinar să vezi bucuria de pe chipurile oamenilor, strigătele de bucurie, care vin din toate părțile, chiar și de la negustorii necreștini din vecinătatea Sfântului Mormânt, care cu entuziasm iau lumină în buchetele de 33 de lumânări. Trăind sărbătorile creștine în Israel, îți dai seama o dată în plus că acestea nu sunt doar tradiție, mese întinse, vizite la rude, ci sunt bucurii duhov­nicești, căutarea de sine prin căutarea lui Dumnezeu. Toate acestea constituie reflecție, raportarea ta existențială la Dumnezeu, împăcarea ta cu tine însuți și cu ceilalți, prin reperul divin, imuabil, care este Iisus Hristos”.

„Cultura românească este bine primită”

Considerând șederea în Israel o perioadă de îmbogățire profesională, spirituală și culturală, Carmen Dimitriu trăiește mereu cu dorul de casă și de familie. Vorbește zilnic cu cei dragi și își ostoiește dorul rugându-se pentru toți, atunci când ajunge în locuri sfinte. „Întâlnirile culturale, evenimentele românești sunt o bucurie, o oază de pământ românesc. Totodată, duminica, la biserica românească din Tel Aviv, la părintele Gherasim, Sfânta Liturghie în limba română, modul călduros și primitor în care sunt primită acolo, toate acestea îmi alină dorul”, ne-a mărturisit Carmen Dimitriu.

Opera marilor scriitori români este cunoscută în Israel, Eminescu este apreciat și recunoscut ca emblemă a culturii românești. Ceilalți scriitori sunt cunoscuți de către studenți și profesori prin intermediul prezentărilor de la Lectoratul de Limba Română. „Cultura românească este bine primită. Cât despre persoanele originare din România, posedă uimitoare cunoștințe, temeinice despre toți scriitorii români și au o mare dragoste pentru opera lor. În decembrie 2021, când am organizat la lectorat celebrarea Zilei Naționale a României, studenții mei, deși la nivelul începători în cadrul cursului de limbă română, au recitat câte o strofă din Luceafărul, în paralel cu traducerea acesteia în limba ebraică. Și cu mare bucurie au îmbrăcat cămășile tradiționale românești și au dansat hora românească. O puternică impresie mi-a lăsat scriitoarea și actrița israeliană de origine română Sandra Shade, care, făcând o introducere la recitalul de poezie românească, a spus: «Mi-e dor de România... Adesea mă visez copil în România, iar visele mele sunt în dulcea noastră limbă românească». Consider că e un privilegiu să lucrez în aceste locuri sfinte și încerc să cunosc cât mai mult, să trăiesc cât mai intens, să fac cât mai multe lucruri privind misiunea mea aici”, ne-a spus în încheiere prof. Carmen Dimitriu.